Documentul conține un set de politici care vor contribui la lupta cu corupţia şi cu fraudele conexe și are patru componente de bază: cercetare, legislativă, instituțională, educaţională și comunicare publică. Componenta legislativă include acțiuni de conformare a legislației naționale la standardele internaționale anticorupție, perfecționarea legislației în domeniu și a mecanismelor de funcționare a acesteia, inclusiv prin controlul parlamentar.

Conform prevederilor art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, prin noțiunea de act administrativ se subînțelege manifestare juridică unilaterală de voinţă

„Nu veți avea niciodată a doua șansă ca să faceți o primă impresie bună” Coco Chanel Centrul de apel (call-centru) este o unitate independentă sau în cadrul unei organizații care se specializează în procesarea adresărilor și informarea prin intermediul telefoanelor. În formele sale mai avansate, centrele de apel mai procesează și adresările în formă electronică și fizică, precum și adresările prin intermediul online chat-urilor.

În cazul datoriilor compromise, mecanismul de trecere în cont a sumelor TVA aferente acestora este stabilit prin art. 116 alin.(1) din Codul fiscal. Astfel, dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a elaborat Ghidul metodologic de implementare a politicii şi programelor antifraudă în cadrul băncilor comerciale din Republica Moldova. Potrivit agenției ”INFOTAG” care face referire la un comunicat al BNM, documentul a fost conceput în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale şi cuprinde un set de recomandări pentru bănci referitoare la principiile și procedurile de organizare optimă a activităţilor ce urmează să fie aplicate pentru o administrare eficientă a riscurilor.

După ce pe 10 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde liberalizării totale a importului de vin moldovenesc pe piaţa Uniunii Europene, pentru a fi aplicabilă, decizia trebuia aprobată de Consiliu Europei, ceea ce s-a şi întâmplat ieri. Astfel, decizia urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE în toate cele 24 de limbi ale blocului comunitar, iar proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

O delegaţie a Congresului autorităților locale va încerca să convingă Guvernul şi Parlamentul să anuleze reintroducerea limitelor pentru taxele locale. Partidul liberal a contestat astăzi la Curtea Constituţională unele prevederi ale politicii bugetar — fiscale pentru anul 2014 care se referă la reintroducerea unui plafon maxim pentru taxele percepute de primării de la agenţii economici.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Agenda misiunii tehnice a FMI, pe dimensiunea colaborării cu IFPS, vizează crearea unei metodologii de calcul a decalajului fiscal, elaborarea variantei finale pentru structura organizatorică a IFPS și a IFS Chișinău cât şi alte aspecte fiscale, s-a menţionat în cadrul întrevederii Şefului IFPS, Ion Prisăcaru, cu Consilierul general al Fondului Monetar Internațional, Norman Gillanders.

Guvernul australian a anuntat ca planuieste sa ridice limita de indatorare cu pana la doua treimi, ca sa mai linisteasca ingrijorarile potrivit carora tara se apropie de o criza fiscala, relateaza BBC.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

Instituţia medico-sanitară publică este scutită de impozitul pe venit obţinut din activitatea prestatorilor de servicii, în baza art. 511 din Codul fiscal. Dat fiind că serviciile medicale contra plată nu sunt scutite de impozitul pe venit, care regim de impozitare poate fi aplicat – 3% sau 12%. În cazul aplicării regimului de impozitare în modul general stabilit, se va ajusta unele cheltuieli prin Anexa 2D la Declaraţie? Instituţiile medico-sanitare publice şi private, conform prevederilor art. 511 din Codul fiscal, se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din activitatea prestatorilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurare Medicală).

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Conform art. 116 alin. (1) Codul fiscal „dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.”. Cum se trece în cont T.V.A.-ul, în cazul în care datoria devine compromisă? Pentru asigurarea evidenţei corecte a obligaţiilor privind T.V.A., în care registru şi boxă a Declaraţiei privind T.V.A. urmează a fi reflectată?

Acordul interguvernamental permite de a implementa Actul privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (Foreign Account Tax Compliance Act – FATCA), adoptat de Congresul Statelor Unite ale Americii în anul 2010, prin schimbul automat de informaţii dintre guverne, reducerea costurilor de conformare pentru instituţiile financiare şi prevederi pentru reciprocitate, ceea ce marchează un pas important în stabilirea unei abordări comune pentru combaterea evaziunii fiscale bazate pe schimbul automat de informaţii. Au fost elaborate 2 modele de Acorduri: versiunea reciprocă şi versiunea non-reciprocă. Ambele versiuni stabilesc un cadru de raportare de către instituţiile financiare despre anupercemite informaţii a contului financiar al autorităţilor fiscale respective, urmat de schimbul automat de astfel de informaţii, în conformitate cu tratatele fiscale existente sau acordurile privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. Totodată, potrivit prevederilor art. 541 (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie al perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general, stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A. Concomitent, menţionăm că, potrivit explicaţiilor oferite prin circulara IFPS nr. 26-08/1-12-51/477/58 din 24.01.2013, care poate fi vizualizată pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md, agenţii economici care efectuează integral livrări scutite de T.V.A., precum şi cei care efectuează concomitent livrări impozabile şi livrări scutite de T.V.A., vor alege regimul de impozitare general stabilit (cu plata impozitului pe venit în mărime de 12 % din venitul impozabil) sau regimul fiscal pentru subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (cu plata impozitului pe venit în mărime de 3 % din venitul din activitatea operaţională). Alegerea regimului fiscal se efectuează prin indicarea acestuia în politica de contabilitate a agentului economic. Din momentul alegerii regimului concret de impozitare și specificării în politica de contabilitate al acestui fapt, agentul economic nu va putea alege un alt regim de impozitare pe parcursul anului fiscal în curs.

Aceste servicii de intermediere constau în a prezenta oferta de preț a comitentului — nerezident, a studia piața de desfacere pentru a identifica cerințele, exigențele şi tendințele potențialilor clienți. Pentru asigurarea încheierii viitoarelor contracte, după caz, de compania rezidentă sunt prezentate şi informații, consultații în domeniul economic, juridic, ingineresc, ținînd cont de rigorile impuse de legislația națională. Ce cotă a T.V.A. se aplică aferent serviciilor prestate de compania rezidentă în cadrul acestui contract? Aplicarea regimului fiscal aferent T.V.A. pentru serviciile prestate unui nerezident derivă din specificul, natura și esenţa operaţiunii economice. În cadrul unui contract complex, ce vizează prestarea mai multor servicii, este necesară diferenţierea acestora și examinarea în particular.

Fiind calificate ca export de servicii, în conformitate cu art. 104 alin. a) din Codul Fiscal, acestea se impun cu T.V.A. la cota zero. Ţinînd cont de prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aceste servicii nu avem obligația de eliberare a facturii fiscale. Pentru asigurarea constatării venitului în evidența contabilă şi a documentării tranzacției economice compania poate să elibereaze invoice (factura) beneficiarului de servicii (nerezident)?.. Ţinînd cont de obligațiile stabilite de art. 1181 din Codul fiscal, privind înregistrarea facturii fiscale în Registrul electronic al facturilor fiscal, trebuie de înregistrat în Registrul dat invoiceul? Pentru determinarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. pentru serviciile prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, urmează a fi stabilit locul livrării. În acest sens, Codul fiscal, la articolul 111 „Locul livrării serviciilor”, acordă stipulări exprese, indicînd concret serviciul și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate – locul fiind stabilit ca locul sediului persoanei ce acordă serviciul (alineatul (2) al art. 111 din Codul fiscal).

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.