Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

ÎCS „GNF …Energie” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, intervenient accesoriu G. S., cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 21 aprilie 2018, ANRE a adoptat decizia nr. 207 privind obligarea ÎCS „GNF…Energie” SRL să încheie contractul de furnizare a energiei electrice la locul de consum cu solicitantul G.S., care a procurat locuința de la compania de construcție. Reclamanta a mai indicat că a contestat decizia indicată supra cu cerere prealabilă, însă a primit răspunsul ANRE prin care a fost informată despre respingerea cererii prealabile.

Acceptarea solicitărilor de eliberare a autorizațiilor de transport rutier de către Agenția Națională de Transport Auto de la operatorii de transport, precum și eliberarea acestora în afara sistemului informațional ”e-Autorizație transport” ar putea fi interzisă. Autorizațiile vor fi eliberate obligatoriu și exclusiv prin intermediul sistemului, contra costul stabilit și în limita stocului disponibil, operatorilor de transport rutier înregistrați în acest sistem, cu respectarea principiilor de repartizare și utilizare stabilite de Guvern.

Recent, Curtea Constituțională a RM a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 4 alin. (6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1054/2000).

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Poate fi contestată decizia de iniţiere a controlului fiscal separat în instanţele de judecată? În virtutea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop eliminarea plafonării la achitarea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată ce țin de litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod incontestabil. În momentul de faţă, această taxă constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 mii lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 mii lei de la persoanele juridice.

Formularul ,,Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului” va fi completat cu o anexă – Informația privind destinația mijloacelor bănești ridicate în numerar. Aceasta va fi plasată pe verso actului existent și se va completa detaliat, cu notarea clasificației ECO, denumirea plății, codul localității, suma, inclusiv plata de bază (P102), majorarea de întârziere (M102) și amenda (A102). În caz de necesitate, informația respectivă se va extinde, fiind completată suplimentar și se va considera parte integrată din Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

Conform art. 12 pct. 41 din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, contestarea controlului de stat al activităţii de antreprenoriat, precum şi a rezultatelor acestuia, inclusiv a prescripţiilor dispuse în urma controlului, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cu excepţia controalelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

O procedură de executare intentată de executorul judecătoresc acordă creditorului și debitorului drepturile și obligațiile reglementate de Codul de executare (CE). Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu, iar debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.

Examinarea, conform procedurii prealabile în contenciosul administrativ, a contestațiilor depuse de persoanele supuse controlului de către organul vamal, care se consideră vătămate într-un drept prin actele administrative emise în cadrul procedurii de control, acțiunile sau inacțiunile organului vamal, ale colaboratorilor vamali în cadrul procedurilor, dar şi examinarea materialelor aferente cazului, identificarea practicilor defectuoase în domeniul controlului de stat fac parte din atribuţiile Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Vamal (SV).

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat formularele ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale: • „Solicitare privind transferul mijloacelor bănești sechestrate, în contul stingerii obligațiilor fiscale la buget” și • „Acord aferent transferării la buget a mijloacelor bănești sechestrate ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale în conturile bancare ale contribuabilului”. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 472 din 30 octombrie 2019 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 379 din 15 martie 2017.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

În componența Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat vor fi oferite cel puţin 3 locuri reprezentanţilor asociaţiilor din mediul de afaceri cu relevanţă pentru domeniul fiscal. Prevederea este inclusă în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului, aprobat prin Ordinul SFS nr.327 din 14 iunie curent și publicat vineri, 6 iulie, în MO. Alți patru — șase membri ai organului vor fi președintele Consiliului (Directorul SFS), şefii direcţiilor cu atribuţii de elaborare sau implementare a metodologiilor de control fiscal, de management a riscurilor, de examinare a contestațiilor şi ai subdiviziunii juridice din cadrul fiscului.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte: