Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

La delegarea salariaților entităților, angajatorul este obligat să compenseze salariatului cheltuielile de călătorie tur-retur, cheltuielile de cazare, diurna, precum și cheltuielile ce țin de deplasare. Totodată, salariatului delegat, în baza documentelor justificative, urmează să i se restituie și cheltuielile pentru obținerea vizei, comisioanele și taxele bancare pentru schimbarea valutei străine, asigurarea medicală obligatorie în străinătate, taxele rutiere și alte cheltuieli specifice la plecarea salariatului cu transportul auto etc. Cine are dreptul de a fi delegat în deplasare, în baza căror documente urmează a fi delegat salariatul peste hotarele țării, care este termenul delegării, ce garanții sunt oferite de angajator în cazul delegării salariatului în deplasare?

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

La 12 ianuarie 2018, entitatea „Lider” SRL, care desfășoară activitate de export și aplică IFRS, a primit de la un client din Taiwan un avans în mărime de 120 000 euro, ceea ce reprezintă 100% din valoarea contractuală a mărfurilor, cursul oficial de schimb valutar la această dată fiind de 20,363 lei/euro. La 16 februarie 2018, când cursul de schimb valutar comunicat de B.N.M. era de 20,9077 lei/ euro, mărfurile au fost livrate. Cum trebuie recunoscute și evaluate veniturile din această operațiune de export în contabilitatea entității „Lider” SRL? Ce efecte privind impozitul pe venit va avea entitatea în cazul dat? În Declarația TVA entitatea declară pentru această operațiune baza de impozitare determinată prin aplicarea cursului de schimb de la data efectuării exportului sau de la data primirii avansului?

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Şedinţa Grupului de Lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul căreea au fost puse în dezbateri întrebările ce ţin de revizuirea surselor de completare a Fondului de susținere socială a populației şi prezentare a proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, propus de Ministerul Tehnologiei Infirmaționale și Comunicațiilor, s-a desfăşurat pe 29 mai curent.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 12) lit.c) din Codul fiscal, importul de bancnote de la poziţia tarifară 490700300 şi monede metalice de la poziţia tarifară 7118 (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională,

Contribuabilii mai au la dispoziție câteva zile pentru a prezenta rapoartele fiscale pentru luna aprilie 2019. Astfel, până la 27 mai contabilii care încă nu au perfectat dările de seamă necesare pe motivul apariției unor neclarități, pot consulta paginile P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” pentru a primi răspunsuri la întrebările apărute, indiferent de faptul că sunteți specialist cu experiență sau faceți primii pași în profesie. • Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate forma (IPC18) – IPC18: Utilizarea categoriilor persoanelor asigurate pentru evitarea stopării plăţii indemnizaţiilor

Comisia pentru buget, economie, finanţe, patrimoniu public local, agricultură şi problemele suburbiilor a Consiliului municipal Chișinău a avizat proiectul de decizie privind aprobarea bugetului municipal Chișinău pentru 2017 în prima lectură.

În Moldova se păstrează un surplus de valută străină, volumul ofertei persoanelor fizice depăşind cererea din partea companiilor de 1,5 ori.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

La 12 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr.279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (în continuare — Legea nr. 279/2017), care definește cerințele şi responsabilitățile generale ce reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea lor. Legea nr. 279/2017 prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informației respective, ținând cont de necesitatea prevederii unei flexibilități pentru a răspunde evoluției şi noilor cerințe privind informațiile.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Documentul a fost propus pentru consultări publice până la 11 noiembrie. Proiectul a fost elaborat în baza modificărilor operate la legea privind reglementarea valutară, care prevăd modificarea cadrului legal existent aferent unităților de schimb valutar, pentru asigurarea unui grad mai mare de protecție a clienților acestora din rândul persoanelor fizice.

Aceast volum, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, este cu 2,9% mai mult decât în perioada similară din anul trecut.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

În Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent a fost republicată Legea privind achizițiile publice. Conform documentului, prevederile acestei legi nu se aplică contractelor de achiziţii publice atribuite de autorităţile contractante care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energetic, al apei, al transporturilor şi al serviciilor poştale, acestea fiind reglementate de alte acte normative, contractelor care au ca obiect servicii de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin exclusiv autorităţilor contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu condiţia că serviciile prestate sunt integral remunerate de către autoritatea contractantă, iar preţul lor nu depăşeşte prețurile de pe piață sau se află în limitele acestora.