Este calificat drept rezident al Republicii Moldova cetățeanul străin, dacă acesta deține permisul de ședere permanent/provizorie pe teritoriul țării noastre?  Întru confirmarea rezidenței sale, cetățeanul strain – deținătorul permisului de ședere permanentă/provizorie urmează să solicite Certificatul de rezidență pentru a fi prezentat companiei din RM  prin prisma prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50/2017?   În conformitate cu prevederile art.5 pct.5) lit.a)  din Codul fiscal, rezident este considerat orice persoană fizică care corespunde cerinţelor stabilite1.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Noțiunea de dividend este reglementată în art.12 pct.4) din CF1.      Astfel, veniturile obținute de către asociați peste cota de participație depusă în capitalul social nu cad sub incidența noțiunii de „dividend” și nu poate fi aplicat tratamentul fiscal aferent dividendelor.

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?

Urmare a excluderii foii de parcurs din categoria formularelor tipizate de documente primare cu regim special[1], se simplifică procesul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor de documente primare care justifică faptele economice corespunzătoare. În pofida acestui fapt,

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Unul dintre principiile de bază în activitatea Serviciului Fiscal de Stat și a funcționarilor fiscali se referă la confidențialitatea informațiilor despre contribuabili. Acest articol reprezintă un suport informativ cu privire la reglementările internaționale și naționale care asigură confidențialitatea informațiilor

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Care sunt condițiile ce urmează a fi întrunite pentru ca donațiile efectuate în scop de filantropie sau sponsorizare să fie premise spre deducere?   Amintim, prin noţiunea de activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Pe parcursul lunilor ianuarie - februarie 2022, avocatul Ionescu a activat în cadrul Biroului de Avocați „Partenerii”, fiind și fondator al acestuia, unde a realizat venituri sub formă de onorarii. Începând cu luna martie 2022, avocatul Ionescu își încheie activitatea în cadrul BAA „Partenerii”, înregistrând activitatea drept „Cabinet al avocatului Ionescu”

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Un SRL a efectuat o donației sub formă de mijloace bănești unei persoane fizice (altor persoane decât cele menționate în art. 36 alin. (2) din CF). Ce obligații fiscale apar în cazul dat și cum urmează a fi reflectată donația în dările de seamă?   În conformitate cu art. 20 lit. i) din CF, în venitul brut nu se include în patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 901 alin.(31) din CF.

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

Întreprinderea X își promovează serviciile prin intermediul rețelelor de socializare. Cum urmează să supună impozitării la sursa de plată remunerațiile acordate blogherilor/influencerilor pentru activitatea de promovare desfășurată de către aceștia?

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?