Producătorii casnici nu sunt pasibili înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Amintim, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în ședința din 13 octombrie curent, la momentul actual proiectul fiind înregistrat în Parlament.

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

Funcționarii publici cu statut special angajați în cadrul Ministerului Apărării (inclusiv militarii în termen), Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Centrului Național Anticorupție și Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt în drept să solicite acordarea unui credit ipotecar în cadrul Programului „Prima casă-6”.   Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 293/2017 privind unele măsuri în implementarea Programului de stat „Prima casă”.

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

Constatarea încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației din acest domeniu vor fi reglementate printr-o lege specială, proiectul acesteia fiind votat de Parlament în lectură finală. Prevederile actului se vor aplica faptelor, inclusiv acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova ce au scopul încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neîmatriculate în Republica Moldova ar putea fi modificată pentru unitățile de transport ale căror masă totală, sarcină pe axă sau dimensiunile depășesc limitele admise. Proiectul  de modificarea Codului fiscal este înregistrat în Parlament și  propune modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal, ce reglementează taxele rutiere.

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4235 locuințe. Alte 18 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,12 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,06 miliarde lei. Totodată, 23 de garanții au fost stinse pe motivul rambursării anticipate a creditului.

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională ar putea fi ajustată la prevederile Legii nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, toate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, indiferent de tipul acestora, se vor calcula în baza venitului asigurat realizat în ultimele 12 luni anterioare survenirii riscului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificări la Legea asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere a BNM, reţinerea, aducerea silită, arestul și percheziţionarea acestuia nu pot avea loc decât la decizia Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acţiunile procesuale în privinţa membrului organului de conducere a BNM, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale.

Cheltuielile pentru acordarea serviciilor suplimentare de sănătate copiilor, elevilor şi studenţilor de către personalul medical al instituţiilor de învăţământ ar putea fi suportate din fondul asigurărilor obligatorii de sănătate. În prezent aceste cheltuieli sunt acoperite din bugetele instituțiilor de învățământ. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune trecerea asistenților medicali din instituțiile de învățământ în subordinea Centrului Medicilor de Familie și suportarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de sănătate din FAOAM.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Examinarea și soluționarea plângerilor de către Centrul Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal se va efectua în funcție de gravitatea și complexitatea încălcării și a volumului de informații, însă nu va depăși 12 luni. Totodată, Centrul va informa subiectul cu privire la progresul examinării și soluționării sesizării la cererea acestuia sau la fiecare trei luni. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea art. 27 al Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;