1. (29.1.2.18) Sumele primite de către agenții economici, din Bugetul de stat, ca despăgubire pentru prejudicial cauzat ca urmare a unor epidemii, se consideră surse de venit impozabile?

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Ce s-a modificat în procedura de inițiere a cauzelor penale pentru evaziune fiscală şi alte infracțiuni economice? Care este rolul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în această procedură?

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Este plătitor de taxă de piață administratorul pieței pentru imobilele pe care le deține în proprietate, amplasate pe teritoriul pieței (gen de activitate comercială)? Pentru anii precedenți administratorul a refuzat să achite taxa dată, motivând că achită impozitul pe bunurile imobiliare și, respectiv, nu este plătitor de taxă de piață pentru imobilele prenotate.

Pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impunerii, pentru toţii subiecţii impunerii baza impozabilă constituie suprafața terenurilor. Pentru clădirile, construcţiile şi alte obiecte ale impunerii, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor baza impozabilă constituie:

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Urmează sau nu să fie recalculată indemnizația de maternitate, atunci când aceasta a fost stabilită incorect din cauza erorilor comise de angajator sau Casa Națională de Asigurări Sociale? Prin garanțiile de protecție socială instituite în art. 47 din Constituție, statul ocroteşte sănătatea şi bunăstarea cetățenilor, acordându-le asistență socială în cazurile prevăzute de lege. În domeniul drepturilor sociale, statul este obligat să ia măsuri pozitive pentru a asigura protecția acestor drepturi, astfel încât fiecare membru să posede un minim garantat de asigurare socială. Rațiunea asistenței și protecției sociale este de a răspunde nevoilor de trai ale persoanelor și de a menține un anumit nivel de trai în caz de producere a anumitor împrejurări obiective.

Ca excepție de la regula generală, precum că fondatorul (membrul) persoanei juridice nu răspunde pentru obligațiile acesteia, se înscrie Legea insolvabilității, care prevede răspunderea atât a debitorului, cât și a fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influenta în alt mod acțiunile debitorului.

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

În cazul în care valoarea litigiilor este redusă, cererea de chemare în judecată, inclusiv a agenților economici privind recuperarea datoriilor, este examinată în cel mult 6 luni. Până la 1 iunie 2018, examinarea pricinilor civile au impus respectarea acelorași norme de procedură, indiferent de complexitatea fiecăreia în parte.

Neregulile au fost depistate în cadrul examinării prealabile de specialitate a informațiilor cu privire la legalitatea acordării reducerilor și scutirilor de taxe vamale în cadrul importurilor realizate în baza contingentelor tarifare prestabilite, conform Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și țările-membre ale Uniunii Europene și Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Respectarea principiului continuității activității este unul dintre aspectele cu importantă majoră pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate. Vă reamintim că conceptul de continuitate a activității pornește de la premisa că entitatea își va continua activitatea pe o perioadă de minimum douăsprezece luni de la data rapor¬tării situațiilor financiare, în condiții normale de activitate, fără a intra în procedura de lichidare sau faliment.

Prin Legea nr. 281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu prevederi care stabilesc o nouă funcție pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) – constatarea infracțiunilor prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351 din Codul penal.

Serviciile specializate ale Vămii au deconspirat o schemă infracțională de folosire abuzivă a facilităților prevăzute de Legea nr. 280 din 16 decembrie 2016, care le oferă posibilitatea rezidenților care au introdus până la data de 1 noiembrie 2016 autoturisme cu numere de înmatriculare străine să le plaseze în regim vamal de import cu achitarea accizei în mărime de 30% din cota accizei stabilite pentru anul 2016.

Taxa pentru eliberarea autorizației privind acordarea denumirii oficiale sau istorice a Republicii Moldova și utilizare ei în denumiri de persoane juridice (întreprinderi industriale și agricole, alte companii) va constitui 100 mii lei, potrivit unui proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative în vigoare, aprobat de Guvern în cadrul ședinței de ieri.

Conform prevederilor art.176 alin.(2) al Codului de procedură penală, în vigoare până la 17 august 2018, arestarea preventivă şi măsurile alternative de arestare se aplică numai persoanei care este învinuită, inculpată de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an şi doar în condițiile prevăzute de Codul penal.

Ministerul Justiţiei propune spre consultare un proiect de lege ce prevede instituirea unui mecanism de liberare de răspundere penală în cazul infracțiunilor care nu au fost săvârșite prin aplicarea constrângerii psihice, fizice și care nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei, nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală.