Din 1 ianuarie 2021, pensionarii care au ieşit la pensie pentru limită de vârstă după 1999 şi care au continuat să lucreze, acumulând de la 7 la 10 ani de stagiu de cotizare, au posibilitatea să depună cererea pentru reexaminarea pensiei prin opţiunea „e-Cerere Reexaminare pensie” pe pagina oficială a  Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care continuă să implementeze servicii electronice atât pentru informarea cetăţenilor, cât şi în scopul prestării serviciilor online.   Recent a fost finalizată perioada de testare a serviciului electronic „Programare online la CTAS”, prin intermediul căruia pensionarii se pot programa pentru depunerea cererii pentru stabilirea sau reexaminarea pensiei.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că deja 22571 de persoane au beneficiat de majorarea pensiei pentru limită de vârstă în anul 2020, fiind realizate alte două etape de reexaminare a pensiei pentru persoanele care au activat sau activează în câmpul muncii după atingerea vârstei de pensionare. Din numărul total, circa 3142 beneficiari au solicitat reexaminarea dreptului la pensie începând cu 1  ianuarie 2020 și au beneficiat de o majorare medie a pensiei cu 2005 lei. Totodată, de la 1 iulie 2020 dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă a fost valorificat de către 19429 beneficiari, care au beneficiat de o majorare medie a pensiei cu 2881,88 lei. Cuantumul mediu al pensiei pentru limită de vârstă pentru persoanele care au beneficiat de reexaminare a pensiei constituie 5559,24 lei.

Persoanele fizice care nu sunt beneficiare de pensii și a căror carnete de muncă conțin informație privind activitatea de muncă realizată în perioada de până la 1 ianuarie 1999 și nu au fost scanate până la etapa actuală, au posibilitatea de a le prezenta la subdiviziunea teritorială a CNAS din raza domiciliului pentru scanare și completare a conturilor personale de asigurări sociale.   Pentru a vă asigura că informația din carnetele de muncă a fost scanată, urmează să verificați ultima pagină a carnetului de muncă, care trebuie să conțină mențiunea „Scanat conform Hotărârii Guvernului nr. 426/2018”.    

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

În scopul stabilirii cuantumului pensiei reexaminate foștilor angajați ai întreprinderilor în termenii prevăzuți de legislație, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită agenților economici cooperarea operativă a acestora cu CNAS prin prezentarea răspunsurilor la adresări în termeni optimi, pentru a permite pensionarilor să beneficieze de drepturi sociale corespunzătoare activității desfășurate pe parcursul anilor de muncă.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2021, se reexaminează pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 7 la 10 ani.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La 1 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Belarus semnat la 23 octombrie 2019 şi Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului dintre părți privind securitatea socială, semnat la 16 octombrie 2020. Este cel de al XIV-lea acord de acest tip aplicat de Casa Naţională de Asigurări Sociale.   Documentul prevede condiţiile stabilirii şi acordării pensiei pentru limită de vârstă, de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensiei de urmaş precum şi pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale. Totodată, acordul prevede că persoanele detaşate vor fi scutite de achitarea dublă a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim modul de contabilizare a mijloacelor fixe, deoarece ponderea imobilizărilor în bilanțul entității este semnificativă și este necesar să contabilizăm corect costul de intrare, costurile de întreținere, modernizare.

La data de 25 ianuarie în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost înregistrate 5165 locuri de muncă vacante, în ușoară creștere comparativ cu numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau solicitați 4867 angajați. Cele mai multe locuri vacante sunt declarate în capitală – 1676. În Bălți, agenții economici oferă 900 locuri de muncă, iar în UTAG –114. Cel mai mic număr de locuri vacante este înregistrat în Edineț și Drochia – câte 11.   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1391 locuri de muncă vacante, constituind circa 27% din numărul total de locuri vacante.

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea bugetului Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2021. Acesta prevede la venituri  suma  de 1724,3 mii lei și la cheltuieli  – 2366,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 642,0 mii lei, care se va acoperi din contul soldului de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2021.     Potrivit proiectului, veniturile care reprezintă plăţile şi cotizaţiile efectuate de auditori, de entităţile de audit și de stagiarii în audit vor constitui 1524,3 mii lei.

Conform art. 243 Cod fiscal (CF), cazul de încălcare fiscală se examinează în prezenţa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunţă persoana în scris (prin citaţie) despre locul, data şi ora examinării cazului. Cazul de încălcare fiscală poate fi examinat în lipsa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării numai dacă există informaţii că a fost anunţată în modul stabilit despre locul, data şi ora examinării cazului şi dacă de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amânată examinarea.

Persoana juridică care face plăți în favoarea avocatului stagiar trebuie sau nu trebuie să rețină impozit pe venit la sursa de plată? Pentru a răspunde la această întrebare este important să precizăm statutul juridic al avocatului stagiar, principiile de determinare a obiectului impunerii stabilit în Codul fiscal.

Astăzi, 18 februarie 2021, au fost premiați cei mai buni angajatori din țară, care pe parcursul anului 2020 s-au remarcat prin colaborarea activă cu subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) și prin implementarea practicilor pozitive în vederea angajării în câmpul muncii a șomerilor. Evenimentul a avut loc în contextul marcarii a 30 de ani ai serviciului public de ocupare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în Monitorul Oficial din 20 noiembrie Ordinul nr. 224 din 16.11.2020 cu privire la aprobarea standardului ocupațional „Instalator pentru sisteme termice solare”. Documentul a fost elaborat de Comitetul sectorial pentru formare profesională în ramura construcțiilor, în corespundere cu procedura prevăzută în Metodologia de elaborare a standardelor ocupaţionale.    Particularităţile specifice locului de muncă a instalatorului pentru sisteme termice solare țin de schimbarea rapidă a tipurilor de materiale și echipamente utilizate la instalarea sistemului termic solar; dezvoltarea și utilizarea surselor alternative de energie, intercondiţionarea puternică dintre operaţii;

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.