În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Amintim contribuabililor că obligația de prezentare a situațiilor financiare individuale și situațiilor financiare consolidate pentru anul 2019 urmează a fi prezentate până la 30 iunie 2020, ca urmare a instituirii unor măsuri excepționale. Transferarea termenului de prezentare este reglementat prin Legea nr. 69   din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art. XXVII).   Reamintim că, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287, situațiile financiare urmau a fi prezentate până la 30 aprilie. 

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Serviciul MPay va fi dezvoltat pentru a asigura distribuirea de plăți de la bugetul public național (BPN) către cetățeni, iar beneficiarii plăților de la BPN vor avea libertatea și comoditatea de a alege orice prestator de servicii de plată conectat la serviciul Mpay prin orice metodă de plată legal disponibilă și în orice locație din țară. Astfel, serviciul va conține componenta de distribuire a plăților, elemente noi de ordin tehnic de facilitare a plăților, precum și elemente noi de ordin financiar privind modelul de aplicare a comisioanelor aferente MPay.   Proiectul Conceptului serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay) a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de către Cancelaria de Stat în comun cu Agenția de Guvernare Electronică. Conform autorilor, MPay va deveni un sistem informațional utilizat în calitate de mecanism unic de încasare a plăților cetățean - guvern și de distribuire a plăților guvern – cetățean. Conceptul urmează a fi aprobat prin hotărârea Executivului.

Care este baza legală potrivit căreia organele cu funcții de control sunt în drept să sancționeze persoanele fizice care nu au depus la autoritățile administrației publice locale

Comisia Națională a Pieței Financiare a retras licențele de activitate ale unor entități, hotărârile autorității fiind publicate în Monitorul Oficial al RM. Astfel, prin Hotărârea nr. 3/10 din 27 ianuarie 2020 a fost retrasă licența Societății de Broker de Asigurare-Reasigurare a „TOP BROKER” SRL, prin Hotărârea nr. 4/9 din 3 februarie 2020 – licența Întreprinderii cu Capital Străin „WVP Broker de Asigurare” SRL pentru dreptul de a desfăşura activitate de intermediere în asigurări, iar prin Hotărârea nr. 4/11 din 3 februarie 2020 – licența AEÎ „SATUL NOU”.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Drept răspuns la solicitarea Republicii Moldova privind acordarea asistenței financiare de urgență pentru ameliorarea impactului economic al COVID-19, o misiune a Fondului Monetar Internațional va purta discuții, de la sediul FMI din Washington, cu autoritățile moldovenești referitor la politicile economice necesare pentru atenuarea impactului pandemiei, susținute financiar de Mecanismul de creditare rapidă (RCF) și Instrumentul de finanțare rapidă (RFI). FMI precizează că Republica Moldova va obține finanțare RCF și RFI în total de până la 86,25 mil. DST (echivalentul a circa $117 mil. sau 50% din cota Republicii Moldova la FMI).

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

Din Fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 6544,0 mii lei pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din sistemul bugetar infectaţi cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. În Monitorul Oficial din 15 mai curent a fost publicată Hotărârea nr. 287 din 13 mai 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Din suma totală, 1152 mii lei vor fi acordate Ministerului Afacerilor Interne și 2288 mii lei –Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), în calitate de administrator tehnico – tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), a încheiat lucrările de modernizare a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”. Modernizarea sistemului a fost efectuată în baza propunerilor formulate de funcționari ai SFS și utilizatorii serviciului e–Factura, pentru a simplifica procesele de creare și circulație a facturilor fiscale electronice între agenții economici, precum și între agenții economici și autoritățile publice.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Sistemul informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (SIA „RME”) reprezintă o soluţie informatică din categoria Guvern pentru Guvern (G4G) și are ca principal obiectiv asigurarea necesităților informatice și informaționale ale actorilor implicați în procedurile de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea conceptului acestui sistem, care este un instrument-cheie de asigurare a executării creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ și de evidență a acestui proces, poate asigura accesul on-line la dosarul electronic al procedurii de executare, și, în același timp, poate îndeplini cerințele strategiei naționale de migrare a sistemelor informaționale pe platforma MCloud, schimbul de date cu alte sisteme informaționale prin intermediul platformei MConnect și integrarea lor cu serviciile de platformă precum MSign, MPass, MPay, MNotify și MLog.

Conform ultimului Raport lunar prezentat de Inspectoratul de Stat al Muncii, de la începutul anului curent de către angajatori au fost comunicate 177 de accidente produse în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 179 persoane, inclusiv 26 mortal. Inspectorii ISM au cercetat: — 17 accidente mortale, din care 7 accidente de muncă, 8 – în afara muncii și 2 accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă; — 11 accidente grave, dintre care 5 accidente de muncă, 1 – în afara muncii, 4 – cu incapacitate temporară de muncă și 1 accident care nu se încadrează în prevederile Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Vă solicităm să confirmați lipsa necesității de a calcula, achita precum și primi orice permisiuni

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul legii pentru modificarea Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care presupune revizuirea condițiilor aplicate Programului de rambursare a TVA. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și este propus pentru consultări publice. Astfel, prin modificarea art. 9 din Legea nr. 60/2020 se propune excluderea sumei calculate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de angajator și salariat

Compania Națională de Asigurări în Medicină vine cu precizări ce țin de asigurarea medicală obligatorie în RM a persoanelor ce studiază peste hotare și se reîntorc în Republica Moldova în perioada stării de urgență. Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, elevii şi studenții care își fac studiile peste hotarele țării, cu excepția celor obligați prin lege să se asigure în mod individual, sunt asigurați de către Guvern, iar primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru această categorie sunt achitate din bugetul de stat.

Procedura de numire a organului executiv al instituției publice ar putea fi modificată, astfel încât directorii și directorii adjuncți ai instituțiilor publice să fie numiți și eliberați din funcție de către fondator. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.