Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Ordinului privind aprobarea formularului Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății. Astfel, în scopul executării prevederilor cap.101 din Codul fiscal, se propune aprobarea Formularului DASS 19, precum și a Regulamentului privind modul de completare a formularului declarației.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat

În Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova au fost introduce modificări şi completări. Amintim, că prin Ordinul nr. 50 au fost aprobate formularul-tip Forma CCR17 „Cerere de eliberare a certificatului de rezidență”, formularul-tip Forma 1-DTA17 „Certificat de rezidență”, formularul-tip Forma 2-DTA17 „Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat/reținut de nerezident în Republica Moldova”,

Indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, îngrijirea copilului bolnav, prevenirea îmbolnăvirilor și protezare ortopedică, se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare ale acestuia, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie. În același timp, indemnizațiile se vor stabili de către casele teritoriale ale CNAS, începând cu a 6-a zi de incapacitate, în temeiul informației din certificatul medical, transmise prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate, autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile ale prestatorilor de asistență medicală.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele cu privire la câștigul salarial mediu lunar brut din economia națională pentru anul 2018. Astfel, acesta a constituit 6446,4 lei și s-a majorat comparativ cu anul 2017 (în valoare nominală) cu 13,2%. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariile au sporit cu 9,9%. BNS comunică că, în trimestrul IV al anului 2018, câștigul salarial mediu lunar a constituit 6987,5 lei, majorarea fiind cu 14,3% față de trimestrul IV 2017. Conform datelor prezentate, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6094,8 lei, majorându-se cu 18,0% față de trimestrul IV 2017, pe când în sectorul real salariul a fost de 7337,3 lei și denotă o creștere cu 13,0%.

1.(29.6.18) Care este modalitatea de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018 de către persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător? 2. (29.6.17) Care este procedura de utilizare a scutirilor, la care are dreptul persoana fizică în perioada fiscală 2018, în cazul în care venitul impozabil a fost înregistrat doar într-o singură etapă?

Serviciul Fiscal de Stat informează că data de 25 ianuarie 2019 este termenul-limită de prezentare a unor dări de seamă. Astfel, contribuabilii urmează să prezinte: • Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Formele IALS 14/ IALS 18); • Nota de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 14);

În anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie pe o persoană, 2383,1 lei lunar, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent, informează Biroul Național de Statistică cu referire la veniturile și cheltuielile populației în anul 2018. Totodată, cheltuielile au fost de 2407,9 lei per persoană. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, ponderea acestora fiind de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 %.

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.

Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Autoritățile publice locale vor primi suport financiar din partea Guvernului în implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar prin majorarea volumelor transferurilor cu destinație specială și a transferurilor cu destinație general, a comunicat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul unei ședințe de lucru cu reprezentanții autorităților publice locale, unde au fost discutate aspecte ce țin de implementarea acestei legi. Totodată, oficialul a menționat că atât autoritățile publice centrale, cât și autoritățile publice locale trebuie să depună eforturi pentru a asigura financiar majorarea de salarii. Potrivit ministrului, mijloacele vor fi acordate în câteva tranșe, în funcție de evoluțiile în timp a unor indicatori, printre care sunt necesitățile suplimentare, cheltuielile de personal, încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice etc.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit

Modelele formularelor dărilor de seamă prin care se declară obligațiile aferente impozitului pe venit reținut la sursa de plată, informația ce confirmă veniturile achitate în folosul contribuabililor și impozitul pe venit reținut, precum și modul de completare a acestora vor fi aprobate de către Ministerul Finanțelor. Hotărârea Guvernului prin care au fost operate modificări la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate sau efectuare de lucrări a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 martie.

Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural) unui agent economic – persoană juridică sau unei gospodării ţărăneşti (de fermieri), întreprinderii individuale de către o persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător? În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.