La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești, asociația obștească este o organizație necomercială, independentă de autoritățile publice, constituită benevol de cel puțin trei persoane fizice și/sau juridice (asociații obștești), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în vederea realizării, în condițiile legii, a unor drepturi legitime.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Pe parcursul anului 2021 datorită specificului activității, agentul economic „X” asigură angajații, inclusiv zilierii, cu transport organizat spre muncă și de la muncă. Pentru unii angajați costul transportului este mai mare decât plafonul stabilit de legislație pentru a fi dedus în scopuri fiscale. În contextul dat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor în cazul depășirii plafonului stabilit, ținând cont de modificările în vigoare din 01.01.2021 operate la art. 24 alin.(192) din Codul fiscal?

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Situațiile financiare se aprobă, se semnează şi se prezintă utilizatorilor în conformitate cu prevederile Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, se spune în pct. 164 din SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Din 1 ianuarie 2019 vor fi puse în aplicare modificările la Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” (SNC), aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 6 august 2013. Conform Ordinului nr. 194 din 30 noiembrie 2018 al Ministerului Finanțelor, prevederile SNC sunt completate cu noțiunea de situaţii financiare prescurtate, care cuprind:

1. (29.2.1.14) Cum se impozitează venitul persoanei fizice cetățean străin /apatrid rezident al Republicii Moldova obținut din surse aflate în afara Republicii Moldova? 2. (29.2.1.13) Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

În zece luni ale anului curent, la Bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 26,5 miliarde, ceea ce constiutie o creștere cu 4,2 miliarde față de perioadă similară a anului precedent. Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în cele zece luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,6 %.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

În primele patru luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri de peste 2,194 mld. lei sau 104,2% față de suma planificată, potrivit informației Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Astfel, principala sursă de venituri o reprezintă contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de peste 1,185 mld. lei sau 105,9% față de suma planificată.

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?