Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

1. (28.23.34) În care boxă a declarației privind TVA se reflectă livrările care nu constituie obiect al impunerii?

În vederea respectării prevederilor pct. 6 din Ordinul cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”

Întreprinderea închiriază în cadrul pieței comerciale două suprafețe care se află vizavi și conform obiectului contractului de locațiune sunt denumite „gherete”. În calitate de obiect comercial de la care, propriu-zis, se efectuează vânzările de mărfuri este destinată prima gheretă, iar a doua gheretă este utilizată în calitate de depozit și vitrină.

Vineri, 16 august, Parlamentul a votat în a doua lectură modificările la Codul fiscal și Codul vamal, care anulează facilitățile vamale și fiscale pentru magazinele, barurile și restaurantele ce activează în regim duty-free și amplasate la intrarea pe teritoriul Moldovei și pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale RM. Proiectul, înaintat în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați prevede că mărfurile străine livrate la magazinele, barurile şi restaurantele duty-free amplasate în zona intrării pe teritoriul RM, pe teritoriul RM sau pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituționale, pentru comercializare sunt plasate sub regimul vamal de import, cu perceperea drepturilor de import.

Potrivit pct.14 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28 septembrie 2006, suma accizelor, prevăzută spre restituire pentru exportul mărfurilor supuse accizelor efectuat în condiţiile contractului de mandat, se determină ca sumele accizelor trecute în cont, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Codul fiscal, aferente materiei prime utilizate la prelucrarea/fabricarea producţiei exportate.

Potrivit pct.14 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28 septembrie 2006, suma accizelor, prevăzută spre restituire pentru exportul mărfurilor supuse accizelor efectuat în condiţiile contractului de comision, se determină ca sumele accizelor trecute în cont, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Codul fiscal, aferente materiei prime utilizate la prelucrarea/fabricarea producţiei exportate.

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în anul 20161 Biroul Naţional de Statistică informează că în luna decembrie 2016 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 1,2 mil. tone de mărfuri, cu 1,3% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 12,8% mai mult în raport cu luna decembrie 2015.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre ce prevede modificarea mai multor acte legislative în domeniul TVA în scopul racordării cadrului normativ la Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017. Modificările vor fi operate în hotărâri de Guvern ce prevăd aprobarea unor regulamente, cum ar fi Regulamentul cu privire la aplicarea cotei zero a TVA, precum și a scutirii de la plata impozitelor, taxelor și altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul ”Compact”, Regulamentul privind restituirea TVA, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale stabilite la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal și art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal etc.

Potrivit pct.14 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28 septembrie 2006, suma accizelor, prevăzută spre restituire pentru exportul mărfurilor supuse accizelor efectuat în mod independent în baza contractului de vânzare-cumpărare, se determină ca sumele accizelor trecute în cont, în conformitate cu art.125 alin.(1) din Codul fiscal, aferente materiei prime utilizate la prelucrarea/fabricarea producţiei exportate.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Agentul economic X în calitate de rezident al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

Potrivit prevederilor art.112 Codul fiscal, obligațiunea privind înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA se referă la subiecții care desfășoară activitate de întreprinzător și care pe parcursul a 12 luni consecutive au efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2).

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 decembrie, Serviciul Vamal a publicat Instrucţiunea cu privire la procedura declarării periodice a mărfurilor autohtone introduse în zonele economice libere și Portul Internațional Liber Giurgiulești şi a mărfurilor aflate în zonele economice libere și Portul Internațional Liber Giurgiulești la scoaterea lor pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Care sunt consecințele fiscale în partea ce ține de TVA și impozitul pe venit suportate de întreprindere în cazul casării utilajului și vânzării lui la fier vechi (mașină de spălat sticle), în cazul când valoarea de bilanţ constituie 38872 lei, iar amortizarea este calculată în sumă de 17707 lei? Este obligatore cerinţa ca întreprinderea să calculeze amortizarea mijloacelor fixe, dacă agentul nu are activitate economică?