Astăzi, 10 aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.16, în care sunt prevăzute măsuri ce vor fi întreprinse pentru susținerea cetățenilor și business-ului în condițiile stării de urgență. De rând cu măsurile sociale, documentul conține și mecanismul de acordare a subvențiilor la achitarea salariilor de către agenții economici ce și-au sistat, parțial sau totalmente, activitatea economică. În continuare oferim prevederile din Dispoziția nr.16. „...6. În vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, se instituie mecanismul de subvenţionare după cum urmează:

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Astăzi, 15 noiembrie, la Chişinău se încheie cea de a doua rundă de negociere a proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, la care participă delegaţia oficială a ţării noastre, în componența căreia sunt incluși reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă. Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Elenă, bazat pe principii europene de proporţionalitate, oferă un şir de garanţii de securitate socială pentru lucrătorii migranţi

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

Ce este mai avantajos pentru entitate – să angajeze în baza unui contract de munca un contabil sau e mai eficientă alegerea unui contract de prestari servicii cu o entitate care prestează servicii de ținere a contabilității? Conducătorii entităților vor ști care este alegerea potrivită doar în urma unei analize profunde, bazate pe eficiența metodelor de lucru, costuri, rezultatele dorite etc., precum și prin analiza detaliată a avantajelor și dezavantajelor externalizării serviciilor contabile. În continuare vă propunem examinarea unor aspecte ale acestei dileme. Pentru o înțelegere mai bună a subiectului examinat, menționăm că externalizarea serviciilor contabile este procesul prin care o entitate deleagă şi încredinţează unei entități terțe o funcţie care face parte din activitatea sa și pe care trebuia să o asigure ea însăşi.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Standardul Național de Contabilitate ”Contracte de construcții” a fost completat cu prevederi ce țin de cazurile în care, în rezultatul unui contract de construcție, nu poate fi determinat

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în scopul aducerii în concordanță a legi prenotate cu Hotărârile Curții Constituționale nr. 29 din 22 noiembrie 2018 și nr. 19 din 24 septembrie 2019 privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. La data de 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional tabelul nr. 1 din alin. (1) al art. 20 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii,

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.

În conformitate cu prevederile art.793 din Codul fiscal

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale Laura Grecu a avut pe 27 septembrie o întâlnire cu Guglielmo Borri, Preşedinte al Servizo Italiano Assistenza Sociale (SIAS). Scopul întrevederii a fost semnarea unui Memorandum de colaborare între CNAS şi SIAS privind informarea cetăţenilor moldoveni care au muncit legal în Republica Italia despre dreptul lor la pensie şi alte prestaţii sociale din partea acestui stat şi modalităţii obţinerii acestora.

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

Se vor calcula contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii din valoarea cadourilor primite de angajați la locul de muncă?

Angajatorul care intenționează să efectueze concedieri colective va fi obligat să inițieze consultări în acest sens cu reprezentanții salariaților. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice un proiect de lege ce se referă la completarea Codului Muncii cu un nou articol ce va reglementa garanțiile angajaților în caz de concedieri colective. Proiectul are drept scop transpunerea Directivei 98/59/CE  din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre.

La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

În conformitate cu prevederile art. 261 din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.