Producătorul sau importatorul care intenționează să plaseze pe piață produse noi din tutun care nu arde, produse conexe noi sau produse din tutun cu compoziția modificată, va include în Notificarea privind produsele din tutun şi produsele conexe o descrierea detaliată a acestora și o listă cu cantitatea tuturor ingredientelor utilizate în procesul de fabricare a produselor respective. Notificarea se transmite Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică în format electronic cu 90 de zile înainte de data preconizată pentru plasarea pe piață.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Din 8 octombrie 2021 producția agricolă cultivată de către persoanele juridice și fizice subiecți ai activității de întreprinzător, înregistrați la Agenția Servicii Publice și care au relații fiscale cu sistemul bugetar al RM, deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată prin posturile vamale interne de control, va fi scutită de plata TVA.   În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 226 din 6 octombrie 2021 pentru modificarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control, aprobat prin HG nr. 792/2004.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 5 noiembrie a fost inclus un proiect  de modificare a unor hotărâri ale Guvernului, scopul fiind simplificarea și ajustarea mecanismului de organizare și funcționare a „Moldova IT park”, precum și facilitarea interacțiunii dintre administrația Parcului și rezidenții acestuia.   Astfel, se propune ca la elaborarea bugetului, programului de activitate și programului de dezvoltare al Parcului IT să participe și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în Republica Moldova este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoaşterea publică şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi.

În ultima perioadă unii agenți economici revin cu întrebări privind cotele taxei pe valoare adăugată aplicate mărfurilor și serviciilor atât produse în Republica Moldova, cât și provenite din import. Pentru a răspunde tuturor persoanelor interesate, PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” oferă cotele T.V.A. pentru anul 2019 (pe poziții tarifare; conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei; Nomenclatorului de stat de medicamente). Acestea sunt următoarele: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de:

Conform modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 la Codul fiscal (art.901), începând cu anul 2021 dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente devin venituri impozabile, din care se va reține un impozit în mărime de 3%, ceea ce constituie 25% din cota standard aprobată pentru anul 2021. Astfel, plătitorii acestor venituri (băncile, asociațiile de economii și împrumut, emitenții de valori mobiliare corporative) vor reține impozitul respectiv.   În scopul simplificării procedurii de declarare și de onorare a obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.94 din 30 iulie 2020 prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21)

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

Ministerul Finanțelor va aloca, din Fondul de intervenție al Guvernului, circa 165 mii lei Ministerului Afacerilor Interne pentru lichidarea consecinţelor ninsorilor abundente produse la 23 martie 2018. Totodată, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă îi vor fi alocați aproape 149 mii lei pentru achitarea serviciilor contractate la lichidarea consecințelor deflagrației produse la 6 octombrie 2018 în blocul locativ din mun. Chişinău, bd. Moscova. În aces sens, MAI propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale și a Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului.

Serviciul Vamal a elaborat și propune pentru consultări publice un proiect de ordin ce are ca scop delimitarea teritorială a competenței birourilor vamale, stabilirea generală a locului de adresare al petiționarilor la emiterea actelor administrative precum și localizarea posturilor aflate în subordinea birourilor vamale.   Potrivit proiectului, în competența teritorială a Biroului Vamal Nord cu sediul la Bălți sunt incluse următoarele raioane: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca, Șoldănești, Telenești precum și mun. Bălți.

Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

Reglementarea activității de subvenționare în agricultură se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016, legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităților administrației publice centrale.