Сonsiliul de administraţie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a aprobat rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu anual pentru anul 2022. Aceasta a fost majorată de la 0,0179% din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci pentru anul 2021 până la 0,0195% în anul viitor.   Amintim, vărsământul obligatoriu anual se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente prevăzute de bugetul FGDSB și se achită de către băncile licențiate la sfârșitul fiecărui an în vederea utilizării acestor mijloace pe parcursul anului următor de gestiune.  

Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Angajarea suplimentară a 560 de unități de asistenți personali (din contul valorificării fondurilor confiscate și returnate), majorarea pensiei minime până la 2000 lei, precum și majorarea alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere și acordarea suplimentului de solidaritate sunt doar câteva din obiectivele incluse de autorități în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniile muncii și protecției sociale la capitolul protecție socială.   Astfel, pentru trimestrul IV al anului curent se preconizează majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului,

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

Entitatea rezidentă al RM a contractat o companie juridică și a achitat serviciile acesteia pentru acordarea dreptului de ședere provizorie unui asociat nerezident. Sunt impozabile aceste cheltuieli suportate de către entitatea rezidentă în favoarea asociatul nerezident?   Conform prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:   a) în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;  b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.    

Ce trebuie să cunoașteți în cazul în care intenționați să comercializați anumite mărfuri în cadrul unei piețe autorizate? De ce act permisiv pentru desfășurarea activității de întreprinzător aveți nevoie? Care sunt cerințele privind evidența produselor comercializate?   Răspunsul la aceste întrebări este oferit de Serviciul Fiscal de Stat, care a elaborat și a publicat pe pagina sa oficială un succint ghid, Activitate de întreprinzător în piețele autorizate din Republica Moldova, reiterând că, indiferent de forma organizatorico-juridică, subiectul impunerii fiscale are și obligaţia de prezentare a dărilor de seamă, precum și de calculare și achitare a impozitelor/taxelor.

Pentru contribuabilii subiecți ai impunerii cu TVA ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări a sporit în trimestrul I al anului curent cu 0,0538 lei comparativ cu lunile ianuarie-martie 2020 și a constituit 0,2573 lei. În anul precedent ponderea impozitelor și taxelor calculate era la nivel de 0,2035 lei la un leu vânzări, ceea ce denotă o majorare cu 26%, comunică Serviciul Fiscal de Stat în raportul ce ține de rezultatele monitorizării entităților prin prisma Programului de conformare a contribuabililor.   În ce privește ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu vânzări pentru aceeași categorie de contribuabilii (subiecți ai impunerii cu TVA), comparativ cu trimestrul I din anul precedent aceasta a sporit de la 0,1772 lei până la

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

Întreprinderea X își promovează serviciile prin intermediul rețelelor de socializare. Cum urmează să supună impozitării la sursa de plată remunerațiile acordate blogherilor/influencerilor pentru activitatea de promovare desfășurată de către aceștia?

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în marime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfaşoara activitate de întreprinzator, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.       

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

În cazul în care entitatea a încheiat un  contract de prestări de servicii cu persoana fizică pe o  perioadă de trei luni, entitatea va fi în drept să-i acorde scutiri acesteia? Potrivit art. 88 alin. (5) din Codul fiscal (CF) veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reține impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.