Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

La data de 8 aprilie curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), erau înregistrate 10218 locuri de muncă, în scădere nesemnificativă față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii martie curent, când erau 10453 locuri vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 3857. Cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Fălești – 25. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate în țară sunt disponibile 1779 locuri de muncă sau circa 17% din numărul total.

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană” a fost realizată o analiză a impactului economic al DCFTA pentru țara noastră. Documentul cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

În trimestrul I al anului curent, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de finalul anului 2018, cu 3,5% și a alcătuit 890 de entități. Potrivit aprecierilor date de reprezentanții acestor entități, SIIECAP pe platforma 1C facilitează procesele de lucru ale contabililor la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare. Principalul avantaj al utilizării SIIECAP pe platforma 1C constă în faptul că acesta permite contabililor să întocmească mai rapid notele contabile și rapoartele financiare în format electronic și să le coordoneze direct cu Ministerul Finanțelor.

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.

În cadrul penultimei şedinţe a Legislativului din sesiunea curentă a fost audiat şi aprobat Raportul privind executarea bugetului asigurărilor de stat în anul 2016. Potrivit Preşedintei Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Laura Grecu, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost realizate la nivelul de 15060590,0 mii lei, cu 12,1% sau cu 1628113,8 mii lei mai mult decât anul 2015.

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

În primele 6 luni ale anului 2017 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 24 909,2 mil. lei, dintre care 15 721,6 mil. lei la bugetul de stat, 8 994,1 mil. lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, 3 047,1 mil. lei la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și 6 359,8 mil. lei la bugetele locale, potrivit Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2017. Actul a fost aprobat de Guvern, iar Hotărârea a fost publicată astăzi, 15 septembrie, în MO al RM.

Guvernul a susţinut parţial un proiect de lege ce are drept scop eliminarea contradicţiilor între normele existente la prestarea unor servicii educaţionale cum ar fi – predarea şi medierea diferitelor discipline, cu excepţia muzicii, coregrafiei şi artelor plastice, cu instruire individuală sau în grupe cu un număr de până la 20 persoane.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

Compania noastra este importator de produse lactate, care se importa in ambalaj din material plastic. In perioadele anterioare, in Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XII din 25.02.1998, era specifict ca pentru produsele lactate, taxa nu se percepe, iar in redactia actuala, nu este specificat. Incepind cu 2017, compania trebuie sa achite taxa pentru poluarea mediului?

Banca Națională a Moldovei (BNM) va desfășura, în perioada 25–31 martie 2019, o serie de acțiuni în cadrul Săptămânii Internaționale a Educației Financiare, cu genericul „Învață. Economisește. Câștigă”. Acestea vor include vizite pentru copii și adolescenți, prelegeri pentru studenți și vor culmina cu un proiect de educație financiară. Astfel, de luni până vineri, între orele 9.00 și 17.00, Banca Națională își va deschide ușile pentru publicul larg. Vizitatorii vor avea posibilitatea să vadă sala de expoziții în care se păstrează colecția de monede comemorative și jubiliare din aur și argint emise de BNM, precum și de alte bănci centrale. La fel, în muzeu va fi expus un lingou de aur. În același timp, oaspeții vor avea posibilitatea să afle despre elementele de siguranță a leului moldovenesc.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal (CF), la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. De facilitatea menționată pot beneficia toți agenții economici care întrunesc condițiile specificate, indiferent de domeniul de activitate.

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi vor avea posibilitatea să opereze modificări în dările de seamă (Forma TAXI18) prezentate anterior, în care au fost comise erori la completare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la completarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.154 din 12 septembrie 2018.

Serviciul Vamal al RM reiterează că, la intrarea în Republica Moldova, persoanele fizice au dreptul să introducă nelimitat numerar în monedă națională, precum și numerar și cecuri de călătorie în valută străină. Totuși, dacă suma depășește 10 mii de euro sau echivalentul lor de persoană, aceasta urmează a fi declarată în scris, cu completarea formularului tipizat DV-6, unde va fi indicată suma, proveniența și destinația banilor. Ulterior, în baza acestei declarații, va fi eliberat formularul tipizat TV-28. Obligativitatea declarării sumelor ce depășesc plafonul de 10 mii de euro este prevăzută și la ieșirea din țară, doar că, în acest caz, suma scoasă nu poate depăși 50 mii de euro sau echivalentul lor.

1. (29.2.9.16) În cazul încetării activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic, care va fi suma limită a impozitului pe venit necesară achitării?