(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, elaborat de Ministerul Finanțelor. Concomitent, comisia a examinat proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, precum și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019, prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În cadrul ședinței președintele CNCNC, Chiril Gaburici, a menționat: „Vă invit sa venim activ cu propuneri și să colaboram intens la acest subiect important, pentru a sprijini sectorul social, bugetar și antreprenorial. Pe platforme separate vor fi discute toate aspectele propuse”.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.

Compania din Republica Moldova, specializată în elaborarea programelor IT și prelucrarea informației, a livrat un program IT unei persoane juridice rezidente din Republica Macedonia fără a fi transmise drepturile exclusive asupra acestuia. La momentul de primire a plății aferente produsului livrat, de către compania din Republica Moldova a fost prezentat certificatul de rezidență întru aplicarea prevederilor Convenției de evitare a dublei impuneri. De către partenerul nostru din străinătate plata aferentă produsului IT livrat a fost calificată ca royalty și a fost reținut un impozit în mărime de 10% în baza Convenției.

O persoană fizică care activează în firma X din RM pe parcursul anului 2017 a fost delegată în România pentru stagiere, pe o perioadă de 9 luni. Pe întreaga perioadă a delegării persoanei i s-a asigurat salariul și cheltuielile de deplasare în modul stabilit de legislația în vigoare. Ținând cont că persoana s-a aflat pe teritoriul statului vecin mai mult de 183 de zile în decursul unui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală a României (ANAF) a solicitat ca persoana să onoreze obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit din activitatea desfășurată în România.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Venituri ale nerezidentului obținute în Republica Moldova se consideră veniturile specificate la art.71 din Codul fiscal.

 În legătură cu starea de urgență în sănătatea publică, unii angajați ai întreprinderii X activează după un program special care prevede exercitarea atribuțiilor de serviciu trei zile din săptămână de la distanță, adică de la domiciliul acestora sau alt loc care permite exercitarea atribuțiilor de serviciu, și două zile din săptămână de la oficiul întreprinderii. În acest context, are sau nu întreprinderea obligația de a declara ca subdiviziune la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) domiciliile angajaților sau alte locuri de unde angajații își exercită atribuțiile de serviciu?

La 17 aprilie 2018, a intrat în vigoare Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tbilisi la 29 noiembrie 2017. Prevederile Convenţiei se pun în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019. Conform art. 27 „Intrarea în vigoare” a Convenţiei nominalizate, prevederile acestea se vor aplica:

Perspectivele de îmbunătățire a procedurilor actuale de perfectare și evidență a Carnetelor de admitere temporară a mărfurilor (ATA) a fost discutată astăzi, 25 octombrie 2018, în cadrul unui seminar organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), cu susținerea instrumentului TAIEX al Comisiei Europene. În cadrul seminarului au fost prezentate cele mai bune practici din domeniul carnetelor ATA din Ungaria și Italia. La seminar au participat experți din cadrul CCI, specialiști din domeniul vămurii din filialele CCI, reprezentanți ai Asociației Internaționale de Transport Auto din Moldova, Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și ai Centrului de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale.

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Deţinătorii permiselor naţionale de conducere auto deja pot solicita Agenției Servicii Publice eliberarea permisului de conducere international. ASP a început primirea cererilor pentru perfectarea, la solicitarea conducătorilor auto, a documentelor, modelul cărora a fost aprobat de Executiv, cu respectarea prevederilor Convenţiei asupra circulaţiei rutiere încheiată la Viena în 1968.

O persoană fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova intenționează să înstrăineze un imobil aflat în străinătate. Urmează a fi impozitate veniturile din înstrăinarea proprietății imobiliare și în Republica Moldova?

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Completările la art. 84 („Răspunderea procesuală a debitorului”) din Legea insolvabilității nr.149/2012 care urmează a fi examinate în cadrul ședinței secretarilor de stat prevăd că, interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova sau localitatea de reședință aplicată  debitorului sau reprezentantului organelor lui de conducere de instanța de insolvabilitate nu poate depăși 6 luni. Dacă este necesară menținerea interdicției pe un termen mai mare, aceasta poate fi aplicată în mod repetat, în urma unui demers motivat al administratorului/lichidatorului, dar nu mai mult de 3 ori în cadrul aceleiași proceduri de insolvabilitate.