Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

În perioada 1 martie - 7 august 2020, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 1 843 controale fiscale la unitățile comerciale a produselor alimentare și farmacii/depozite farmaceutice, în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante.     În rezultat au fost stabilite 217 cazuri de încălcare a prevederilor modului de formare a prețului prin depășirea adaosului comercial aplicat, stabilit de legislația în vigoare și au fost adoptate decizii asupra cazului de încălcare fiscală, fiind calculat venit ilicit și aplicate sancțiuni în sumă totală de 548 mii lei.

Regulamentul cu privire la eliberarea avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației a fost aprobat de Camera de Comerț și Industrie a RM și, fiind publicat în MO din 2 octombrie curent, a intrat în vigoare. Documentul determină procedura și modul de atestare a circumstanțelor (evenimentelor) care au avut loc pe teritoriul RM și pot servi impediment justificator în cazul nerealizării prevederilor unui contract comercial. 

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Ce sancțiuni pot fi aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate pentru verificarea corectitudinii stabilirii prețurilor pentru produsele social importante? Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 23 martie 2020, a fost instituit moratoriul, până la data de 1 iunie 2020, asupra controlului de stat, cu anumite excepții prevăzute de aceeași Dispoziție. Una din excepții este neaplicarea moratoriului asupra controlului modului de formare şi aplicare a preţurilor.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în vederea respectării prevederilor Regulamentului de formare a preţurilor de comercializare a produselor  social  importante aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016, va continua verificările la contribuabilii ce practică activitatea de comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice și comerț cu amănuntul/ridicata al mărfurilor social importante.   Autoritatea fiscală va monitoriza zilnic activitatea farmaciilor în sensul formării prețurilor de livrare a produselor social importante (măști și mănuși medicinale, dezinfectanți) și adaosul comercial. Pentru a evita aplicarea sancțiunilor în caz de constatare a încălcărilor, Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă toți contribuabilii să respecte prevederile legislației în vigoare.

La data de 11 martie 2021, în cadrul unei licitații este adjudecată contra unei sume uriașe de criptomonede – 42.329 ETH (echivalentul a $69,3 mil.), opera de artă cu denumirea „Everydays: the First 5000 Days”, autor Mike Winkelmann. Interesul sporit asupra tranzacției a fost generat nu atât de faptul utilizării criptomonedei pentru achiziționare sau a sumei achitate

Galeria achită pictorilor plăți de recompense pentru operele de arte create de către aceștia. Totodată, conform clauzelor contractuale încheiate între părți, în cazul revânzării operei de arte, pictorul primește de fiecare dată o remunerație pentru dreptul de suită în mărime de 5% din suma prețului de revânzare. Cum urmează a fi calificate și supuse impozitării plățile menționate?

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Urmează a fi admise de către instanţele de judecată cererile depuse de către organizaţiile de creditare nebancară privind emiterea titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale în privinţa consumatorilor debitori? Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului. Conform art. 3 alin. (1) din CC, are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

De trei ani angajații din Republica Moldova se bucură de cardurile Up Dejun. Operatorul francez este numărul 1 pe piața tichetelor de masă, cu peste 35 de mii de carduri emise și o rețea de acceptare de aproximativ 800 de comercianți.   Youssef Achour, Președinte Director Grup Up: „În cele 30 de țări în care operăm, piața de beneficii este în plină efervescență din mai multe motive. Unul dintre motive este legat de participarea soluțiilor noastre la politicile de relansare economică. Un al alt motiv este legat de nevoia de a veni în întâmpinarea clienților, partenerilor și utilizatorilor noștri cu soluții inovatoare,