Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

De la 1 ianuarie 2019 va intra în vigoare Legea auditului situațiilor financiare, votată de Parlament în lectură finală la 15 decembrie 2017.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Parlamentul a votat în lectură finală, proiectul de lege cu privire la Serviciul Vamal, ce are ca scop ajustarea cadrului legislativ la exigențele actuale de activitate în domeniul vamal și oferirea unor măsuri în vederea protecției juridice și sociale a colaboratorilor vamali.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

Astăzi, 25 septembrie, Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” începe publicarea articolelor ce țin de modificările operate la Standardele Naționale de Contabilitate, care vor fi puse în aplicare deja peste trei luni, din 1 ianuarie 2020. În publicațiile noastre va fi oferită și corelarea SNC cu Planul general de conturi contabile nou, pentru ca contabilii să poată examina toate aspectele și să le poată aplica corect chiar din primele zile. Autorul articolelor este Natalia Tonu, șef adjunct al Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanțelor. Primul articol intitulat Modificările la SNC „Deprecierea activelor” și corelarea cu Planul general de conturi contabile deja e disponibil.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

Comitetul de supraveghere a auditului poate lua decizia de admitere la examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor a persoanelor fizice care confirmă o vechime în muncă de cel puțin 15 ani în domeniul economic sau juridic, prin derogare de la cerințele impuse în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor pentru susținerea examenului menționat. Decizia privind aprobarea Regulamentului, adoptată de Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” la 16 august curent, a fost publicată în MO din 30 august 2019 și a intrat în vigoare la data publicării. Documentul prevede modul de organizare și desfășurare a examenului de calificare, stabilește cerințele față de persoanele fizice ce intenționează să obțină certificarea, conține aspecte ale instruirii profesionale continua a auditorilor.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Derularea programului cu Fondul Monetar Internațional și perspectivele pentru un nou program, axat pe prioritățile Guvernului, au fost discutate de delegația oficială a Republicii Moldova în cadrul şedinţelor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfăşurat în perioada 14-20 octombrie 2019, la Washington. Țara noastră a fost reprezentată la aceste evenimente de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).