Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

Conform prevederilor art.146 din Codul fiscal (CF), postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală. Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a facturilor/facturilor fiscale electronice ,,e-Factura”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.562 din 4 aprilie 2014 (în continuare – SIA ,,e-Factura”) stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale generate în sistem între participanți la operațiunile economice documentate prin acestea.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Lucrările de construcție a conductei de transport de gaze pe direcția Ungheni–Chișinău se vor desfășura concomitent cu exproprierea terenurilor. Hotărârea aparţine Guvernului şi a fost aprobată de cabinetul de miniștri. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, documentul este elaborat în contextul acțiunilor întreprinse de minister pentru facilitarea construcției conductei și are drept scop consolidarea securității energetice a țării prin diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale.

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică. Mai multe detalii despre crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în cadrul unei ședințe de lucru organizate de Ministerul Finanțelor cu șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale, cu scopul de a le oferi suportul consultativ și tehnic cu privire la utilizarea sistemului.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Conform art.102 alin.(10) lit.a) din Codul fiscal, subiectul impozabil va avea dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate când va dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din municipiul Chișinău în trimestrul IV al anului 2018 a constituit 8385,5 lei, sporind faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,7% şi depăşind media pe ţară cu 20%. Datele sunt indicate în publicația «Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-decembrie 2018», elaborată de Biroul Național de Statistică. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8203,6 lei, cu 16,8% mai mult faţă de trimestrul IV 2017, iar în sectorul real acest indicator a constituit 8422,9 lei şi s-a mărit cu 14,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un nou proiect axat pe susținerea implementării serviciilor moderne conexe transportului public prin utilizarea combustibililor curați (gaz natural comprimat și gaz petrolier lichefiat), precum și a energiei generate de resurse regenerabile, a fost lansat în Republica Moldova.   Proiectul „Facilitarea investițiilor publice verzi în Moldova: Implementarea Programului pentru Transport Public Curat” finanțat în cadrul programului „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) urmează a fi implementat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu susținerea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Prețurile medii de consum în luna iunie curent au crescut cu 3,16%, inclusiv la produsele alimentare cu 4,57% și mărfurile nealimentare cu 5,16%, iar la serviciile prestate populației prețurile s-au redus cu 1,53%, informează Biroul Național de Statistică.   Astfel, preţurile medii de consum în luna iunie 2021 faţă de luna mai au crescut cu 0,05%, majorarea fiind determinată de sporirea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,7% și la serviciile prestate populației cu 0,28%. Totodată, prețurile de consum la produsele alimentare în perioada de raportare s-au diminuat cu 0,78% faţă de luna mai 2021. Reduceri de preţ au fost înregistrate la pomușoare (cu 37,8%) și la legumele proaspete (cu 11,5%).

Sunt obligați agenții economici care nu sunt înregistrași în calitate de plătitori ai TVA și care nu efectuează livrări impozabile cu TVA să utilizeze, în temeiul art.117 alin.(12) din Codul fiscal, e-factura?   Conform art.117 alin.(12) din CF, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

În luna decembrie 2020 inflația anuală a constituit 0,39%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu decembrie 2019, au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor la produse alimentare:  leguminoase, ulei de floarea soarelui, paste făinoase, orez, făină de grâu, precum și la mărfuri nealimentare (autoturisme, obiecte de sanitație și igienă, haine pentru nou născuți), dar și serviciile prestate populației (plata pentru cursuri de limbi străine, asigurarea obligatorie a transportului auto etc.)   Totodată, preţurile medii de consum în luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020 au crescut cu 0,32%, fiind majorate prețurile la struguri, legume proaspete, zahăr și miere de albine, ulei de floarea soarelui, făină de grâu și porumb.

(28.17.1) Ce cote sînt stabilite pentru livrările de mărfuri (servicii, lucrări)? (28.21.18) Care este modalitatea de deducere a TVA în baza facturii fiscale primite într-o altă perioadă fiscală, decât data eliberării acesteia?