La data de 11 octombrie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 10847 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu numărul înregistrat acum o lună, când erau 10469 locuri vacante. Cel mai mare număr de locuri libere este înregistrat în capitală – 5020 și în mun. Bălți – 1021, iar cel mai mic – în Sângerei (33). În UTAG agenții economici au declarat 245 locuri vacante.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1700 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Regulamentul administrării Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.399/2021, care a fost publicată în MO din 10 decembrie 2021, totodată fiind abrogată Hotărârea Guvernului 418/2000 cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.   Menționăm, Registrul de stat al evidenţei individuale a fost creat în baza HG nr. 418/2000 şi la etapa actuală este complet funcţional, întrucât toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc pe baza datelor care se regăsesc în acest Registru. Totodată, a apărut necesitatea de a aproba un alt act normativ care să reglementeze modul de ţinere a Registrului în continuare.

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Strategia de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026 – un document de politici în domeniul deservirii contribuabililor pe termen lung, dezvoltată/elaborată în contextul Programului de activitate a Guvernului, Planurilor de activitate a Ministerului Finanțelor și a Serviciului Fiscal de Stat, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum și a altor documente de politici la nivel național și instituțional. Unul dintre obiectivele incluse în document este fortificarea capacităților de comunicare cu contribuabilii. În continuare prezentăm acest obiectiv, în formularea inclusă de autoritatea fiscală în Strategie.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele 9 luni din anul curent Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $5072,7 mil., în creștere cu 32,4% față de perioada similară din anul 2020. Doar în luna septembrie curent importurile au constituit $669,7 mil., cu 16,5% mai mult față de luna precedentă și cu 31,7% mai mult decât în luna septembrie 2020.   Din țările UE au fost importate mărfuri în sumă de $2323,0 mil., cu 32,6% mai mult decât în anul 2020, deținând o pondere de 45,8% în total. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1233,6 mil., cu 29,0% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și dețin o pondere de 24,3%.  

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

Up Moldova -  leader pe piața cardurilor de masă din Republica Moldova a fost apreciat de către sistemul internaţional de plată Mastercard cu premiul pentru promovarea plaților fără numerar de către sistemul internațional de plata Mastercard. Premiul a fost înmânat în cadrul evenimentului „Mastercard Day”, care se desfăşoară anual în Moldova, fiind invitaţi în calitate de speakeri experţi internaţionali în business şi banking, reprezentanţii băncilor comerciale din ţară şi partenerii de dezvoltare.  Este de menţionat faptul ca recent Up Moldova în parteneriat cu Mastercard  a lansat  în premieră pe piața tichetelor de masă, propria soluție de plăți mobile – portofelul digital, care permite achitarea cumpărăturilor contactless. Acum, deținătorii cardurilor Mastercard, eliberate de Up Moldova, își pot achita cumpărăturile direct de pe telefonul mobil. Astfel, pentru a transforma telefonul mobil într-un dispozitiv de plată este suficientă o simplă apropiere de terminal. La achitarea cu telefonul mobil nu se percep comisioane suplimentare. Securitatea și siguranța tranzacției este garantată de standardele internaționale Mastercard.

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Se ia oare în considerare la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA suma avansurilor primite în contul viitoarelor livrări?   Conform art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 mil. lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) CF.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 3,0% în lunile ianuarie-martie 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de indicatorii la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+24,2%). Totodată, în perioada de referință s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă cu 12,7% și în industria prelucrătoare – cu 2,8%.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 1,7% comparativ cu ianuarie-martie 2020 ca rezultat al creșterii producției și furnizării energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 17,6%.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

În contextul restricții impuse de pandemia de COVID-19, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) îndeamnă mediul de afaceri din țară să acceseze serviciile digitale, pentru diminuarea consecințelor noului virus. Astfel, antreprenorii pot participa la expoziții virtuale, webinare, consultări pe diferite subiecte, forumuri de afaceri, organizate de CCI a RM, precum și pot solicita expertiza, evaluarea bunurilor și serviciilor.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 10469 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu cel înregistrat la finele lunii precedente, când erau declarate libere 9847 posturi.   Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 4709 și în Bălți – 1150, iar cele mai puține – în Sângerei (29). În UTAG angajatorii propun 212 locuri de muncă vacante.