Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoştinţă şi călăuză în lucru modificările operate în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Сu privire la aplicarea ma-șinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 368 din 23 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27 mai 2011, nr. 87-90, p. II, art. 428) în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 au fost operate modificări, cele mai importante reglementări fiind următoarele:

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

Luînd în considerație faptul că taxa menționată se achită pînă la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale, o parte din mijloacele de transport au trecut testarea tehnică pînă la data de 13 ianuarie 2012 şi, respectiv, taxa a fost achitată conform cotelor vechi, în vigoare pînă la 13 ianuarie 2012. Reieşind din cele spuse, apare obligația de a achita diferența dintre taxele în vigoare pînă la 13 ianuarie 2012 şi taxele intrate în vigoare începînd cu 13 ianuarie 2012, în cazul autovehiculelor care au trecut testarea tehnică pînă la 13 ianuarie 2012?

Obiecte ale impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, în vederea calculării acestuia, apar clădirile şi construcţiile raportate la mijloacele fixe, în conformitate cu Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003.

În primele cinci luni ale anului 2014, prin Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a fost exportat un volum total de 140.000 tone de produse cerealiere, semințe de floarea soarelui. Totodată, au fost exportate 49.000 tone de ulei vegetal, se menționează într-un comunicat al companiei Danube Logistics, investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG).

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Transformarea Serviciului Fiscal de Stat dintr-o instituție de control într-o instituție de prestare a serviciilor necesare contribuabilului și care l-ar stimula să-și onoreze obligațiile față de buget. Accentul pe conformarea voluntară a acestuia, nu pe sancționarea lui, pe reducerea costurilor de bani și de timp, aferente achitării impozitelor și taxelor. Sunt reperele ce au ghidat activitatea Serviciului Fiscal de Stat în anul 2014.

Autorităţile planifică să majoreze de la 1 ianuarie o serie de taxe şi accize, inclusiv la produsele petroliere, ţigări şi automobile. Astfel prind doi iepuri: se conformează normelor europene şi adună mai mulţi bani la buget Declaraţiile făcute săptămâna trecută de primarul Capitalei Dorin Chirtoacă cu referire la modificarea legii finanţelor publice locale au scos la iveală faptul că funcţionarii muncesc de zor la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a legii bugetului pentru anul viitor. Doar că o fac departe de ochii lumii. Dacă anul trecut deja în iunie erau publicate şi aprobate de Guvern principalele repere ale politicii bugetar-fiscale pentru 2013, în acest an atestăm o întârziere de câteva luni.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Apariţia unor noi tehnologii şi dezvoltarea lor duc la dispariţia a tot mai multe tipuri de locuri de muncă. Odată cu automatizarea liniilor de producţie şi introducerea roboţilor, multe activităţi care înainte cădeau în sarcina oamenilor au devenit mai ieftine şi mai rapide, scrie Budapest Business Journal. Cercetătorii de la Oxford sugerează că 45% din locurile de muncă din SUA, cea mai mare economie a lumii, vor deveni inutile ca urmare a automatizării în următoarele două decenii, iar în restul lumii trendul va fi, probabil, acelaşi.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

49% din acțiunile Aeroportului Internațional Cahul au fost scoase la vînzare la prețul inițial de 6 milioane de lei, relatează NOI.md. Licitația va avea loc pe 7 mai. Decizia de a scoate la vînzare cele 49% de acțiuni a fost luată de Consiliul Raional Cahul, căruia îi aparțin aceste valori mobiliare. Pachetul de control al aeroportului aparține investitorului german care s-a ocupat de reconstrucția acestui obiect. Întreprinderea mixtă moldo-germană a fost creată în anul 2004.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Vasile Botnari, a solicitat astăzi, în cadrul unei şedinţe de lucru, urgentarea implementării Planului de modernizare la ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM), informează MOLDPRES. Potrivit Serviciului de presă al MTID, ministrul consideră că reforma la CFM va optimiza cheltuielile şi va crea noi oportunităţi de dezvoltare.

Este o întrebare care merită examinată, în condițiile în care persoanele fizice achită o rată progresivă a impozitului pe venit de 7% și 18% (cu aplicarea unor scutiri personale maxime stabilite de lege), iar persoanele juridice achită o taxă unică de 12% și au o libertate mult mai mare de a deduce anumite cheltuieli din suma totală impozabilă, iar uneori pot arata și zero profit asupra căruia să poată fi aplicat impozitul pe venit.

Aeroportul Internaţional Chişinău a fost desemnat ca fiind instituţia cu cea mai dinamică dezvoltare din ţările CSI în anul 2013, la categoria aeroporturilor cu trafic de pasageri de pînă la 1,5 milioane anual, informează MOLDPRES. Distincţia a fost oferită echipei aeroportului, în oraşul Moscova, unde a fost organizată ceremonia de premiere de către Asociaţia “Aeroport” a ţărilor CSI. Aeroportul din Chişinău a fost apreciat atît pentru procesul de modernizare a serviciilor prestate, cît şi pentru creşterea permanentă a traficului internaţional de pasageri.

Parlamentul a adoptat astăzi în lectura doua un proiect de lege care include o serie de ajustări la politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Documentul a fost susţinut cu votul a 86 de deputaţi.

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

La momentul procurării, în temeiul art. 103 alin. (1) pct. 23) din Codul fiscal, livrarea acestuia a fost scutită de T.V.A. Pînă la finele anului 2012 pentru mijlocul de transport a fost calculată uzura, valoarea de bilanț fiind egală cu zero. La moment se examinează posibilitatea de comercializare a camionului. Livrarea în cauză va fi una scutită sau impozabilă cu T.V.A.? Ce document urmează a fi întocmit? În conformitate cu art. 95 alin. (1) și art. 93 pct. 3) și pct. 6) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, …, cu excepţia celor scutite de T.V.A., de subiecţii impozabili reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, constituie obiectul impunerii cu T.V.A. Prin urmare, în contextul celor menţionate, livrarea autocamionului, procurarea căruia anterior a fost scutită de T.V.A. în temeiul art. 103 alin. (1) pct. 23) din Codul fiscal, reprezintă o livrarea impozabilă, pentru care T.V.A. se aplică pe principii generale.

Beneficiarii sunt agenţii economici care cumpără de-afară materia primă, o prelucrează şi-şi exportă marfa în termen de 180 de zile. Importatorii de materie primă necesară pentru fabricarea de produse care urmează să fie vândute în străinătate nu vor mai plăti TVA şi taxe vamale, în cazul în care procesul de producţie şi export va dura mai puţin de 180 de zile.