În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

Entitatea „X” SRL nu a înregistrat factura fiscală RT0333212 din 30.12.2019 în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) ca urmare a modificărilor recente ale legislației. În cazul dat factura fiscală urma a fi înregistrată în RGEFF și, dacă da, atunci ce sancțiuni riscă entitatea „X” SRL? Potrivit prevederilor art. 1181 alin. (1) și (11) din CF (în vigoare până la 31.12.2019), factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în RGEFF, în forma și în modul stabilit de SFS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condiţiile art. 98 din CF, depășește suma de 100 000 lei.

Guvernul a aprobat în ședința din 4 iulie curent Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova. Obiectivul acestuia constă în reglementarea modului de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice rezidente, a modului de determinare a scutirilor și deducerilor la care are dreptul contribuabilul, a modului de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice rezidente.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat în MO din 22 noiembrie 2019 modificările operate în Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate. Amintim că acesta a fost aprobat prin Ordinul nr.144, care a fost emis de autoritate la 30 octombrie 2018. În acest caz este vorba despre modificarea procedurii de recuperare a sumelor vizate. Anterior specialiștii Caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS), la constatarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale, determinau suma exactă a mijloacelor dezafectate necuvenit de la BASS şi, în termen de până la 30 de zile calendaristice,

Republica Moldova, împreună cu alte 12 țări din regiunea Dunării și-au propus să susțină antreprenorii în dificultate și să contribuie la contracararea efectelor negative ale crizei epidemiologice actuale, prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance 2.0. Ministerul Economiei și Infrastructurii, în calitate de partener strategic asociat și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în calitate de partener de proiect, contribuie la crearea unui ecosistem de sprijin pentru antreprenorii din Republica Moldova care se confruntă cu dificultăți, faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în prima lună a anului 2020 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2019, cu 13,7 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 3,3 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, majorarea constituie 396,5 mil. lei. Respectiv, la cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate. În bugetul de stat pe parcursul lunii ianuarie a anului curent au fost încasate 1,4 mld. lei, ceea ce constituie cu 92,6 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, sau o creștere cu 7,1 %.

Peste 19 mii de cetăţeni au achitat, în luna ianuarie 2019, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra este în creştere cu circa două mii de persoane comunică Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, din numărul total de plătitori peste 13 mii de persoane au beneficiat de reducere în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprinderi individuale, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern care se află în Moldova pentru cel puţin 183 de zile pe an,

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut ieri, 28 ianuarie 2020, o întrevedere cu Excelența sa, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Zhang Yinghong. Cei doi oficiali au discutat despre subiectele de actualitate de pe agenda bilaterală, proiectele în derulare, precum și oportunitățile ulterioare de cooperare între cele două state. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a mulțumit părții chineze pentru suportul consistent și constant oferit Republicii Moldova, menționând că China este un exemplu în ceea ce privește dezvoltarea economică. De asemenea, Vicepremierul Pușcuța a exprimat speranța că relațiile dintre cele două țări se vor intensifica, prin implementarea unor noi proiecte reciproc avantajoase.

1. (29.2.4.10) Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică în cazul înstrăinării unui automobil? 2. (29.2.5.13) În cazul procurării de la persoana fizică a proprietății conform contractului lease-back este obligată persoana fizică să prezinte declaratia privind impozitul pe venit (Forma CET)? 3. (29.2.5.10) Este obligată persoana fizică să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care pe parcursul perioade fiscale aceasta a beneficiat de pensie și a obținut venit din salariu de la un singur loc de muncă?

Sunt pictor, am studii superioare in domeniul artelor plastice, studii — cursuri suplimentare în domeniu. Intenționez sa desfășor o activitate ca liber profesionist. Doresc ca activitatea mea să fie desfășurată legal, având în vedere că veniturile pot fi diferite sau pentru început pot lipsi. Solicit consultaţia pentru începerea activităţii.

Contribuabililor, care prezentau rapoartele pe suport de hârtie, li se v-a permite prezentarea Formei IPC 18 pe suport de hârtie în continuare? Unde trebuie prezentată?

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a acumulat, în unsprezece luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri de peste 6,218 mld. lei, ceea ce constituie 92,4% faţă de suma anuală aprobată. Principala sursă de venituri o reprezintă contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, care au atins cifra de 3,581 mld. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat

Autoritățile vamale ale Republicii Moldova și Republicii Finlanda își vor acorda reciproc asistență pentru aplicarea corectă a legislației din domeniu, prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale, precum și în vederea asigurării securității împotriva criminalității organizate transnaționale și a grupurilor teroriste. Asistența va fi acordată în conformitate cu legislația națională și în limitele competențelor și resurselor disponibile ale autorităților vamale. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 23 octombrie curent, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda privind asistenţa reciprocă și cooperarea în domeniul vamal.

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Pe parcursul anului 2019, preţurile la produsele alimentare s-au majorat în medie cu 12,4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, inflaţia la sfârşitul anului precedent a constituit 7,5%. Astfel, pe parcursul anului au crescut prețurile la cartofi cu 53,6%, fructe proaspete – cu 52,4%, ouă de găină – cu 37,3%, legume proaspete – cu 20,0%, crupe – cu 17,4%, miere de albine – cu 10,4%, pește și conserve din pește – cu 9,6%, lapte şi produse lactate – cu 7,9%, carne, preparate și conserve din carne – cu 6,6%, făină de grâu – cu 5,3%, băuturi alcoolice – cu 4,1% etc.