Conform art. 117 alin (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul fiscal. Potrivit art. 93 alin. (3) din Codul fiscal, livrarea de mărfuri reprezintă transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor. Prin urmare, reieşind din considerentul că, la transportarea mărfurilor dintr-o subdiviziune în alta, în cadrul aceleiaşi întreprinderi, nu are loc transmiterea dreptului de proprietate, obligaţia de a elibera factura fiscală nu survine. Astfel, potrivit pct. 2 din Instrucţiunea privind modul de completare a facturii, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 47 din 31.03.2010, la transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial, entitatea va emite documentul primar cu regim special – factura

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament. În continuare ne vom referi doar la principalele măsuri de politică fiscală şi administrare fiscală, precum şi la aspectele de perfecţionare a legislaţiei fiscale naţionale, care se propun a fi implementate/menţinute în anul 2012:

Care va fi răspunsul organului fiscal la solicitarea contribuabilului „Kaufma” S.R.L.? Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 982-XV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie”, exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor: respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.

01.01.2011 — 15.08.2011 la bugetul de stat – 2771,8 mil. lei T.V.A. – 1 670,6 mil. lei (DMC – 889,3 mil. lei) accize – 323,2 mil. lei, (DMC – 281,7 mil. lei)impozit pe venit din activitate de întreprinzător – 147,2 mil. lei

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Conform art. 227 din Codul fiscal, una din măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale este aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanţier, care se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea organului fiscal pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura sechestrării bunurilor, ca modalitate de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, este reglementată prin Ordinului IFPS nr. 295 din 08.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 98-99/336 din 15.06.2010). Formularul Hotărîrii cu privire la asigurarea stingerii obligaţiei fiscale este aprobat prin anexa nr.1 la ordinul menţionat. Pentru efectuarea procedurii este competent organul fiscal, în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile imobile.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Obiectul impunerii cu taxa sus-menţionată îl constituie unitatea comercială şi/sau de prestări servicii de deservire socială, care potrivit art. 288 alin. 4 al CF, include unitatea de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Calificarea unităţilor de comerţ, inclusiv determinarea faptului dacă acestea formează o singură unitate de comerţ sau unităţi de comerţ distincte, este prerogativa autorităţii administraţiei publice locale, care sub aspect legal reprezintă autoritatea investită cu atribuţii de eliberare a autorizaţiilor de amplasare a unor astfel de unităţi.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, sancţiunea se aplică faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii de lei lunar1, în baza obligaţiilor lor fnanciare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari. În cazul dat, obligaţiile fnanciare reprezintă datoria cumpărătorului faţă de furnizor pentru marfa livrată şi/sau serviciul prestat.

Cu începere de la 1 ianuarie 2012 vor fi puse în aplicare amendamentele la Codul fiscal aprobate în această primăvară şi care au menirea de a permite organelor fiscale să utilizeze, în caz de necesitate, metode şi surse indirecte în vederea estimării obligaţiilor fiscale ale persoanelor juridice şi fizice. Deşi, nu este o normă nouă în practica internaţională în domeniul fiscal, pentru Republica Moldova această prevedere legislativă va trebui să creeze un bun prilej pentru a permite organelor fiscale să administreze mai eficient colectarea impozitului pe venit al persoanelor juridice şi fizice.

La situaţia din 30 septembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 11 542,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 98,3% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: la bugetul de stat – 3 558,5 mil. lei sau 94,0%;la bugetele unităţilor administrativ teritoriale – 2 167,8 mil. lei sau 98,2%;la bugetul asigurărilor sociale de stat – 4 686,2 mil.lei sau 99,6%;la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1 129,7 mil. lei sau 108,1%. În raport cu perioada similară a anului trecut la bugetul public naţional este înregistrată o depăşire a veniturilor încasate cu 851,1 mil.lei sau cu 8,0%. Corespunzător componentelor bugetului public naţional dinamica se prezintă după cum urmează:

Actualmente, în cazul efectuării decontărilor în numerar peste limitele stabilite, agenţi economici ce desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova sînt sancţionaţi de către organele de control. Sancţiunile respective sînt prevăzute de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992.

Ca şi Republica Moldova, România va implementa din 2012 un mecanism de evaluare indirectă a veniturilor în scopul impozitării. Dacă la noi, însă, abia se schițează detaliile, în România specialiştii comentează din plin noile prevederi fiscale, iar Departamentul specializat al ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală urma să fie completat şi operațional deja în luna august anul curent. Spre deosebire de țările care au introdus şi implementează de mai mulți ani acest mecanism, în România acesta este mai degrabă un instrument de colectare a banilor la buget, decît de oferire a serviciilor pentru contribuabili. Şi asta pentru că reprezintă „o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite ", scrie Mediafax.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale Privind modul de aplicare a prevederilor lit. o1)art. 20 al Codului fiscal la înstrăinarea terenurilor,care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu interpelările parvenite de la contribuabili, aduce spre cunoştinţă şi conducere în lucru modul de aplicare a prevederilor lit. o1) art. 20 din Codul fiscal la înstrăinarea terenurilor, care aparţin membrilor întovărăşirilor pomicole. În conformitate cu prevederile lit. o1) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova de la înstrăinarea terenurilor cu destinaţie agricolă, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Respectiv, veniturile menţionate nu urmează a fi declarate.

Începînd cu 23 aprilie 2011, la 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial nr. 206-209 din 22 octombrie 2010, a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 „Cu privire la comerţul interior”, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţii de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova. Legea dată a provocat numeroase discuţii în rîndurile antreprenorilor, referitor la interpretarea unor prevederi privind modalitatea de aplicare a cerinţelor stabilite pentru practicarea activităţii de comerţ cu ridicata. Conform alin. (1) art. 7 din Lege, în Republica Moldova sunt definite următoarele forme de desfăşurare a comerţului:

Activitatea Serviciului Fiscal de Stat se axează pe trei direcţii principale: majorarea încasărilor la bugetul public naţional, încurajarea conformării voluntare şi combaterea fraudelor fiscale. Pe parcursul a 5 luni ale anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a obţinut următoarele realizări. Despre executarea planului de încasări Conform datelor operative, suma plăţilor acumulate la Bugetul Public Naţional în 5 luni ale anului 2011 a constituit 5868,1 mil. lei, planul stabilit fiind realizat la nivel de 99,8%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, au fost încasate cu 351,1 mil. lei mai mult sau cu 6,4%.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari Particularităţile aplicării impozitului pe bunurile imobiliare în contextul modificărilor şi completărilor operate în titlul VI al Codului fiscal şi Legea nr. 1056-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 108-XVIII din 17 decembrie 2009

Introducerea metodelor indirecte de evaluare a veniturilor, din anul 2012, a provocat ample dezbateri politice în sînul Alianţei de guvernare şi chiar era să ducă la amînarea votării Bugetului de stat pentru anul curent. Ce înseamnă, însă, această metodă nu am auzit la nici o televiziune. Să fie doar taxarea suplimentară a milionarilor sau celor care trimit sau primesc bani de peste hotare? Să constea ea în perindarea inspectorilor fiscali pe la casele politicienilor şi businessmanilor cu un tabel de preţuri indicative pentru imobile? Nici într-un caz, spune Peter Menhard, consultant la nivel înalt al Uniunii Europene pentru Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Consider că declanşarea procedurilor de insolvabilitate este ultima şansă din partea Serviciului Fiscal de Stat de a încasa restanţele admise de către contribuabili şi respectiv subiectului dat urmează de a fi atras o atenţie deosebită. Dar să nu uităm că pînă la declanşarea procedurii de insolvabilitate (ce este o procedură judiciară destul de vastă şi complicată la care în calitate de participanţi figurează nu numai inspectoratele fiscale teritoriale), organele Serviciului Fiscal de Stat urmează să aplice pe cale extrajudiciară (cu referinţă la prevederile Codului fiscal şi nu numai) toate măsurile de executare silită întru încasarea restanţelor.

Ideea de a deschide o afacere trebuie să reiasă în urma analizei pieței de desfacere, preferințele consumatorilor, noilor tendințe în prestări de servicii și producere.

SRL X procură teren agricol de la persoana fizică Y. În contractul de vînzare-cumpărare în calitate de vînzători sunt indicate persoanele fizice Y și Z (soț și soție). Ce document urmează a fi întocmit și pe numele cui?