Aplicarea Convenţiei şi Protocolului de modificare a Convenţiei permit de a dezvolta cooperarea administrativă pe principii internaţionale privind tot spectrul de instrumente fiscale obligatorii, cu excepţia taxelor vamale: impozitul pe venit, T.V.A., accizele, contribuţiile de asigurări sociale de stat, taxele rutiere, etc.

Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu.

Reieşind din faptul, că în Republica Moldova există un număr mare de agenţi economici ce activează în sfera comerţului cu amănuntul şi comercializează diferite mărfuri şi produse populaţiei, ne vom axa pe îndatoririle principale ale agenţilor economici faţă de consumatori şi organele de control, ce informaţii trebuie să afişeze la vedere un agent economic pentru a respecta drepturile consumatorilor şi în vederea excluderii aplicării amenzilor de către organele abilitate, şi care sunt aspectele verificate de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor fiscale prin metoda verificării operative din partea organului fiscal.

În conformitate cu art.18 „Cerinţe faţă de utilajul tehnologic utilizat la fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari” din Legea Republicii Moldova nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulaţia alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, Titlul IV „Accizele” din Codul fiscal, Legea Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, Regulamentul cu privire la modul de înregistrare, sigilare și desigilare a utilajului tehnologic principal pentru fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari, aprobat prin ordinul nr. 72 din 22 iulie 2005 de către Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, coordonat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor și Serviciul Standardizare și Metrologie și alte acte legislative și normative, se emite următorul

Ţinînd cont de faptul, că Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Decizia nr. 3/2 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul municipiului Chişinău” la 29 martie 2013, ar fi oare corect ca taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru trimestrul I a anului 2013 să fie calculată conform cotelor taxei aplicabile în anul 2012? În cazul în care întreprinderea deţine, conform autorizaţiei de funcţionare, un centru comercial (inclusiv un supermagazin, 4 magazine industriale, o cafenea, 2 baruri, 3 săli de agrement), cu suprafaţa comercială 4 000 m2, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează să fie calculată: reieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2? saureieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2, la care urmează a fi calculată suplimentar şi taxa pentru celelalte obiecte amplasate în cadrul centrului comercial (supermagazin, cafenea, baruri, etc.)?

Acest Grup are drept scop asigurarea unui forum pentru a încuraja transferul de informaţii şi cunoştințe în domeniu între administraţiile fiscale ale membrilor IOTA, în vederea îmbunătăţirii capacităţii administraţiilor fiscale, de a preveni şi detecta frauda în domeniul T.V.A. prin schimbul de bune practici şi de experienţă, la şedințele căruia participă reprezentanți din 32 de administraţii fiscale. Ședinţa Grupului în domeniul „Prevenirea şi detectarea fraudelor în domeniul T.V.A.” a debutat cu informarea membrilor Grupului despre legislaţia privind T.V.A., cum ar fi, noile praguri ale T.V.A. şi mecanismul de taxare inversă, care au început a fi introduse în mai multe domenii.

Parlamentul britanic va deschide un nou front în războiul cu marile companii care evită plata taxelor, anchetând operatorii de telefonie mobilă pe care-i suspectează că abuzează de scutirile şi facilităţile fiscale şi-şi transferă veniturile proprietarilor, scrie The Guardian.

Probabilitatea neconformării fiscale acestei categorii de contribuabili este destul de mare, dar deoarece suma cu care aceste entităţi contribuie la buget este relativ mică, atunci şi decalajul fiscal posibil este mai mic, comparativ cu decalajul posibil al contribuabililor mari şi mijlocii. Excepţie fac cazurile de înregistrare a micro-întreprinderilor cu scopul iniţial de includere în scheme de evaziune fiscală.

În legătură cu aceasta, apar următoarele întrebări: 1) Începînd cu care perioadă fiscală urmează a fi aplicate aceste completări, operate în Codul fiscal? 2) Rezultă din aceste completări că pentru bunurile imobiliare, subiecți ai impunerii asupra cărora apar gospodăriile țărăneşti (de fermier), obligațiile de calculare a impozitului şi de prezentare a dării de seamă se pune în sarcina serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale? 1) În conformitate cu modificările şi completările realizate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011,

Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Luînd în considerație faptul că taxa menționată se achită pînă la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale, o parte din mijloacele de transport au trecut testarea tehnică pînă la data de 13 ianuarie 2012 şi, respectiv, taxa a fost achitată conform cotelor vechi, în vigoare pînă la 13 ianuarie 2012. Reieşind din cele spuse, apare obligația de a achita diferența dintre taxele în vigoare pînă la 13 ianuarie 2012 şi taxele intrate în vigoare începînd cu 13 ianuarie 2012, în cazul autovehiculelor care au trecut testarea tehnică pînă la 13 ianuarie 2012?

Constantin X (soţ) şi Tatiana X (soţia) fiind în proces de divorţ în anul 2009 au decis partajarea bunurilor astfel, că maşina cumpărată în timpul căsătoriei la preţul de 80 mii lei şi înregistrată după soţ să rămînă soţiei, iar apartamentul cumpărat tot în timpul căsătorie la preţul de 700 mii lei şi la care ambii soţi erau coproprietari să rămînă soţului. Prin Hotărîrea instanţei de judecată din noiembrie 2010 prin care s-a stabilit desfacerea căsătoriei şi partajarea averii între soţi, partajarea s-a făcut conform înţelegerii dintre soţi şi anume: automobilul s-a transmis, în urma divorţului, soţiei, iar apartamentul a trecut în proprietatea soţului în întregime. Ce impozit pe venit vor fi obligaţi să achite în cazul în care soţii au înstrăinat activele de capital obţinute în urma divorţului în anul 2012?

Cadrul normativ şi legal: Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea pentru punerea în aplicare a titlulurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164 — XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62b, art. 524; republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Codul fiscal, Titlul V „Administrare Fiscală” nr. 407-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 04 ianuarie 2002 nr. 1-3, articolul 4 al Codului Fiscal 1163-XIII din 24 aprilie 1997, republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-140, art. 1081).Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86, art. nr 661.Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, publicat: 28.02.1994 în Monitorul Oficial nr. 2, art. nr. 33. Lege privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, publicat: 01.01.2008 în Monitorul Oficial nr. 1-4, art. nr. 1.8.Lege privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial nr. 127-130, art. nr. 548.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Inspectoratul fiscal principal de stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor CARTA CONTRIBUABILULUI DREPTURI ŞI OBLIGAŢII Stimate contribuabil! Conform Constituţiei Republicii Moldova, achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de lege constituie datoria şi obligaţia fiecărui cetăţean. Nimeni nu poate fi obligat să achite la buget impozite şi alte plăţi obligatorii, care nu sînt prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Sarcina organelor fiscale constă în asigurarea încasării în volum deplin la bugetul de stat şi bugetele locale a impozitelor şi altor plăţi obligatorii, transferării la timp şi în volum deplin a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuţiilor de asigurări medicale, îndreptate spre dezvoltarea statului şi asigurarea socială a populaţiei.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

În ce caz reorganizarea (dezmembrare prin separare) agentului economic se consideră ca reorganizarea calificată? Art. 58 alin. (4) al Codului fiscal prevede că reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de Serviciul Fiscal de Stat, iar alin. (5) prevede că reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau parţială, a unui agent economic conform unui plan de reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent economic sau acţionar (asociat). De altfel, conform art. 59 alin.(1) lit.© al Codului fiscal, orice reorganizare necalificată a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale. În acest sens, menţionăm că art. 95 alin.(4) al Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997 prevede că dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei proporţional participaţiunii ce se separă deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare. Art. 95 alin.(5) al legii prenotate specifică faptul că înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării, iar alin. (6) specifică faptul că proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art. 80 al Codului Civil.

Conform art. 83 alin. (2) al CF, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit: 1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

Începînd cu aceast număr al revistei deschidem o nouă rubrică pentru cititorii noştri cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în cadrul căreia ve-ţi putea afla mai multe informaţii utile privind Convenţiile fiscale internaţionale şi legislaţia fiscală naţională. Rubrica va fi structurată în conformitate cu aspectele ramurale/tipul tranzacţiei/forma, locul achitării/alte momente relevante ale nerezidenţilor şi tratamentul fiscal al veniturilor active/pasive obţinute de aceştia în cazurile respective.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.