Articolul ce urmează oferă o sinteză a legislației în vigoare ce reglementează utilizarea documentului primar foaia de parcurs, obligativitatea eliberării acesteia și termenul de valabilitate. Necesitatea acestui articol este condiționată de multiplele întrebări adresate de contribuabili. Astfel, conform art. 11 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar fapt economic reprezintă tranzacţia, operaţiunea, evenimentul care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entităţii. Respectiv, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea acestora.

Proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar ce prevede abolirea vizelor de scurtă ședere (până la 90 zile pe parcursul a 180 de zile)  pentru posesorii de pașapoarte ordinare ale ambelor părți a obținut avizul Executivului.   Cetățenii vor beneficia de respectivul drept cu condiţia ca scopul șederii să se limiteze la turism, tranzit sau interes de afaceri (serviciu).   Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va întreprinde măsurile ce se impun în vederea ratificării Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova, iar după adoptarea Legii privind ratificarea Acordului, având și obligația de a  informa autorităţile qatareze la acest subiect.  

În cazul în care plătitorul vamal nu şi-a stins obligaţia vamală şi dacă acţiunile de sechestrare a bunurilor în contul stingerii acesteia nu au fost atacate în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării, organul vamal va transmite bunurile sechestrate Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare, prevede Ordinul cu privire la modificarea Anexei nr. 32 la Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.30-O/2014 „Cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligaţiei vamale şi a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei vamale prin amânarea sau eşalonarea plăţilor”. Documentul a intrat în vigoare la data publicării acestuia în „Monitorul oficial” din data de 19 februarie curent.

Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat pentru aducerea în concordanță a prevederilor cu noile modificări ale Codului civil, care au intrat în vigoare la 1 martie 2019. Un alt obiectiv al proiectului de lege este crearea cadrului legal necesar asigurării finalizării formării cadastrului bunurilor imobile pe întreg teritoriul ţării. În cadrul ședinței Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător a fost examinat impactul de reglementare al acestui proiect de lege.

În conformitate cu prevederile Legii privind deșeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deșeu reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția ori obligația să îl arunce. De asemenea, potrivit pct. 7 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinului Ministrului Finanțelor nr.60 din 29 mai 2012, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislație şi de conducătorul entității.

Potrivit modificărilor operate la art.23 alin.(2) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, în redacția Legii nr.257/2020 (în vigoare din 01 ianuarie 2021) persoanele fizice, incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 (devin salariați), care pe parcursul anului se includ în

După expirarea termenului de valabilitate a licenței pentru activitatea magazinului duty-free, desfășurarea activității de către magazinele aflate în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat va fi permisă pe principii generale aplicabile pe teritoriul RM, cu achitarea tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul public național.

Entităţile care desfăşoară activitate în baza unor contracte de parteneriat public-privat au obligația să ţină contabilitatea separată a acestora conform legislației în vigoare, ţinând cont de cerinţele contractuale.   În continuare, în formă de scheme, vă propunem un articol despre contabilitatea creanțelor și datoriilor entității în cazul PPP, elaborat de Olga Donciu și Georgeta Covaliov-Rusu. 

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Astăzi, 4 ianuarie 2023, Ministerul Finanțelor a anunțat inițierea procesului de elaborare a mai multor proiecte de modificare a Hotărârilor de Guvern. Primul dintre acestea ține de modificarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată (Regulament), aprobat prin HG nr. 93/2013, necesitatea modificării căruia este determinată de implementarea unui nou mecanism de restituire a TVA.

O organizație necomercială beneficiază de serviciile de consultanță prestate în RM de un cetățean din SUA. Scutirea de la impozitul pe venit prevăzută în art. 52 al CF se referă doar la veniturile înregistrate de către organizațiile necomerciale din activitatea lor sau și la situația când are loc prestarea unui serviciu de nerezident, care conform regulilor generale sunt reglementate de către art. 91 al CF?

În domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor putem remarca o categorie majoră de facilități care are implicații semnificative asupra poverii fiscale, iar până la 1 ianuarie 2024 a fost în vigoare și facilitățile la impozitul pe venit pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe :

Cum urmează a fi declarat în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de aflare în concediu neplătit a angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice care au aderat la parcul IT? În cazul în care angajatul s-a aflat în concediu neplătit parţial pe parcursul lunii, urmează ca perioadele să fie fragmentate ca şi pentru cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu ordinar plătit?

Modul de înregistrare și evidență a transmiterii mărfurilor spre vânzare în cadrul aceleiași subdiviziuni a agentului economic (de la depozitul întreprinderii amplasat pe aceeași adresă juridică cu punctul prin intermediul căruia are loc vânzarea cu amănuntul a respectivelor mărfuri) încă mai provoacă întrebări unor contribuabili. În cele ce urmează vom examina prevederile actelor normative, scopul fiind excluderea incertitudinilor asupra subiectului dat.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Inițierea procedurii de anulare a înregistrării ca plătitor de TVA se efectuează:

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?