Cota zilnică a majorării de întârziere se va determina, conform regulilor matematice, până la patru semne după virgulă, în momentul de faţă aceasta fiind determinată până la sutimi de procent, cu utilizarea regulii de rotunjire. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului Cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența obligațiilor față de buget aprobat prin Ordinul IFPS nr. 400 din 14 martie 2014. Scopul elaborării documentului este aprobarea unui model de certificat în cadrul SIA „Contul curent al contribuabilului” care va confirma lipsa sau existența creanțelor bănești față de BPN calculate în baza mandatului de executare, substituirii normelor aferente evidenței obligațiilor fiscale pe subdiviziuni și aducerii în concordanță cu cadrul de reglementare actual.

Camera de Comerț și Industrie a Moldovei şi Centrul de Comerț Exterior al Chinei au semnat un memorandum de cooperare. Din partea Moldovei documentul a fost semnat de Sergiu Harea, președintele CCI. Conform datelor oferite de CCI a Moldovei, Memorandumul de cooperare semnat prevede informarea şi acordarea suportului oamenilor de afaceri din ambele ţări.

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

La construcții și dispozitive provizorii se atribuie construcțiile speciale cu destinație de producție, depozitare necesare pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj și întreținere a personalului din domeniul construcțiilor. Construcțiile și dispozitivele provizorii pot fi construite atât de către beneficiari, cât și antreprenori.

Conform Deciziei privind înregistrarea reorganizării prin absorbție, întreprinderea Z a fost absorbită de către întreprinderea Y. Cui îi revine obligația de stingere a obligațiilor fiscale și prezentarea dărilor de seamă?   Potrivit art. 204 alin. (1) din Codul civil (CC), persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare. Conform prevederilor art. 205 alin.(2) din CC, în cazul absorbției unei persoane juridice de către alta, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.   

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale prevederile legislației în vigoare ce stabileau că nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (în continuare –militari), şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanent, iar prestațiile stabilite acestor persoane înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se plăteau anticipat pe 6 luni, începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidenţă în localitatea de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare. Astfel, plata prestației este condiționată de locul de trai al pensionarului.  

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr.421 privind modificarea Regulilor cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), aprobate prin Ordinul SFS nr. 58/2019. Documentul a intrat în vigoare și prevede că, în procesul de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), se va ține cont de prevederile ce sunt puse în aplicare din data de 28 august 2020.   Conform acestora, în cazul sechestrării unei cote-părți din bunul aflat în proprietate comună, la comercializarea acestuia vor fi luate în calcul prevederile Codului civil (CC). Astfel, anticipând licitația publică, SFS va informa în scris titularul dreptului de preemțiune despre intenția comercializării bunurilor, prezintă prețul și condițiile comercializării.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

În ultima perioadă din partea contribuabililor tot mai frecvent este sesizată întrebarea cu privire la calcularea corectă a termenului de declarare a subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat, din dorința de a evita aplicarea sancțiunilor în privința acestora.   Amintim că, în conformitate cu art.161 alin.(8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează SFS despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii acesteia.

Pentru intentarea unui proces de insolvabilitate trebuie să existe, în toate cazurile, un temei. Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012) prevede două temeiuri de intentarea a procesului de insolvabilitate, și anume temeiul general și temeiul special.   Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.   Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.