Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

În perioada 17-19 octombrie 2019, la Chișinău se va desfășura Conferința responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone. Gazda oficială a acestui forum, Banca Națională a Moldovei (BNM), a fost desemnată la ediția din anul trecut organizată în Elveția. La evenimentul din acest an, care va întruni reprezentanții băncilor centrale din 15 țări francofone din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și din Asia vor fi discutate aspecte ale auditului intern din perspectiva provocărilor existente și se va face un schimb de experiență.

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

În nouă luni ale anului curent, numărul documentelor fiscale electronice prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către contribuabilii persoane juridice și persoane fizice prin intermediul serviciilor electronice oferite de sistemul informațional al SFS a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 cu 8,5% și a depășit cifra de 2,41 mil. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), care exercită funcțiile de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, denotă că numărul documentelor fiscale prezentate în format electronic de către contribuabilii persoane juridice a sporit, față de nouă luni ale anului 2018, cu 4,2% și a constituit peste 1,7 mil., iar numărul documentelor remise de către contribuabilii persoane fizice – cu 36,2% și a atins cifra de 341,2 mii.

Cea de-a XII-a ediție a Conferinței responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone a reunit la Chișinău reprezentanți din 15 state din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și Asia. Evenimentul se desfășoară în perioada 17-18 octombrie 2019, iar gazda oficială este Banca Națională a Moldovei (BNM). Cristina Harea, viceguvernator al BNM, a menționat în deschiderea forumului: „Independența unei bănci centrale este condiția primară a eficacității acesteia pentru atingerea obiectivelor de bază în materie de politică monetară,

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal.

Tichetele de masă reprezintă un instrument de motivare a angajaților care promovează și un mod de viață sănătos a acestora. Este opinia președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza. Oleg Budza, președinte CNSM: Suntem ferm convinși că Moldova și sindicatele din Moldova trebuie să promoveze tichetele de masă, pentru că este un instrument benefic pentru salariați și familiile lor. 800 de lei la un salariat -ce poate fi rău în asta? El va fi, în primul rând, sănătos, în al doilea rând — cu tichetele de masă nu este posibil să procuri băuturi alcoolice, tutun și alte lucruri care nu se permit.

Pe parcursul a doi ani de la data angajării, auditorul intern va trebui să participe la Programul de instruire care satisface necesarul de competenţă profesională pentru funcţia deținută, obținând certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul public. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public.

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Începând de astăzi, 6 august 2019, cetățenii au posibilitatea de a vizualiza informațiile bugetare și fiscale, într-un format clar și ușor de navigat, accesând https://buget.mf.gov.md Portalul a fost creat de Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), cu suportul Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID). În debutul evenimentului, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că acest portal reprezintă un pas înainte în transparentizarea felului în care este colectat și cheltuit banul public.

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Serviciul Vamal anunță despre dezvoltarea și implementarea procedurii de vămuire la domiciliu (PVD). Procedura de vămuire la domiciliu permite ca plasarea mărfurilor sub un regim vamal să se desfășoare la sediul agentului economic sau în alte locuri desemnate sau aprobate de organul vamal, prin depunerea declarației vamale și a actelor necesare vămuirii doar în format electronic.

Prin derogare de la art. 11 al Legii privind semnătura electronică și documentul electronic, semnarea documentelor electronice ce conțin informație atribuită la secret de stat (din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție și Ministerului Afacerilor Interne) se va admite cu semnătură electronică avansată necalificată. Dreptul va fi oferit persoanelor ale căror identitate și calitate este protejată și doar pentru circulația electronică a documentelor din cadrul instituțiilor. Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă în acest sens.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă conducătorii autorităților și instituțiilor bugetare care se confruntă cu probleme în ținerea contabilității să apeleze la ajutorul Direcției servicii contabile în instituțiile bugetare din cadrul Centrului. CTIF oferă serviciile respective în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 125 din 06.02.2018, prin care instituția a fost abilitată să acorde suport instituțional în domeniul contabilității în sectorul bugetar.

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.