24 de administraţii fiscale din ţările membre ale IOTA au participat la evenimentul care vizează abordarea modalităților de utilizare eficientă a analiticii predictive și analizei intelectuale a datelor în administrația fiscală. Scopul atelierului vizează atît modul în care analiza intelectuală a datelor poate furniza o cunoaștere extinsă a bazei contribuabilului printr-o integrare sistematică și prelucrare a datelor

Taxele aplicate averilor miliardarilor din America sunt catalogate de unii analiști drept exagerate, însă dacă le comparăm cu cele din Austria sau Ungaria pot părea infme. Un raport KPMG arată cum au fost taxate veniturile din 2010 în diferite ţări, iar SUA nu au fost incluse nici măcar în topul 20. Danemarca ocupă primul loc în topul KPMG privind cele mai mari taxe aplicate averilor ce depăşesc 100.000 de dolari, citat de Business Insider. Aici, veniturile pot fi taxate cu un procent cuprins între 28-43%. Averile ce depăşesc 300.000 de dolari sunt impozitate cu 51,3%, iar cele peste 100.000 de dolari cu 41,8%.

Delegații din 18 țări membre ale IOTA care operează cu regim T.V.A. sau similar acestuia s-au întrunit pentru a audia prezentări de studii de caz cu privire la pierderile T.V.A. ce țin de programele de fidelizare a contribuabililor, etc., precum și tendințele emergente noi în frauda de tip missing trader (comerciant lipsă), în mare parte datorate creșterii comerțului electronic.

Atelierul de lucru a fost dedicat funcţionarilor fiscali din ţările membre ale IOTA care sînt implicaţi activ în problemele cotidiene ce ţin de elaborarea şi utilizarea depozitelor de date. Actualitatea evenimentului rezidă în faptul că, datele au devenit unul dintre principalele instrumente ale administraţiilor fiscale în combaterea evaziunilor şi fraudelor fiscale.

Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

Transportatorii feroviari achită o taxă din care sunt finanţate exclusiv drumurile, proprietarii de păduri cotizează la Fondul de mediu („poluatorul plăteşte“), iar pentru produsele accizabile consumatorii sunt impozitaţi în cascadă. Dacă privim România din punct de vedere strict fiscal, putem observa o serie de ciudăţenii, dintre care cele mai interesante ţin de taxele pe care le plătesc proprietarii de locomotive şi de păduri. Pe scurt, dintr-o taxă pe motorina pentru trenuri se finanţează şoselele, iar pădurile sunt tratate ca factori poluatori.

Una din principalele obiective a oricărei administrări fiscale este să asigure că volumul necesar de taxe va fi colectat la un preț de administrare (pentru administrarea fiscală) și conformare (pentru contribuabili) cît mai redus. În acest sens, educarea contribuabililor este un mecanism esențial pentru asigurarea conformării benevole a contribuabililor, care va duce la realizarea obiectivului primar în cel mai ieftin mod posibil.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, împreună cu omologul său ucrainean, Leonid Kojara, au semnat o adresare comună către Comisia Europeană prin care a fost solicitată asistența financiară necesară pentru amenajarea și modernizarea punctului de trecere a frontierei moldo-ucrainene „Unguri-Bronita”. De asemenea, partea moldovenească a mulțumit pentru cooperarea dinamică pe parcursul exercitării de către Ucraina a Președinției OSCE.

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.

În timp ce la noi în ţară se discută încă despre oportunitatea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, despre secret bancar, notarial, despre atribuţiile organului fiscal, etc., diferite administraţii fiscale, din ce în ce mai mult, intensifică lupta cu non-conformarea fiscală din partea contribuabililor, care deţin activele ascunse în străinătate, în general, şi în zonele off-shore, în particular.

Pe parcursul celor patru ani de vacanţă fiscală (2008-2011), companiile din Republica Moldova care au înregistrat profituri au avut posibilitatea de a reinvesti economiile provenite din impozitul pe venit în proiectele lor de dezvoltare. Din păcate, această facilitate a coincis cu criza financiară. Astfel, companiile care au înregistrat pierderi nu au putut beneficia de această facilitate sau de alte măsuri fiscale, care ar fi putut impulsiona revenirea acestora pe profit.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.