În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, în opt luni ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 16208,9 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24339,4 mil. lei) la nivel de 66,6%.   Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii acumulată constituie 9001,6 mil. lei sau 63,9% comparativ cu suma anuală prevăzută de 14097,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 79,2 mil. lei sau cu 0,9%.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Entitatea „X” SRL nu a înregistrat factura fiscală RT0333212 din 30.12.2019 în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) ca urmare a modificărilor recente ale legislației. În cazul dat factura fiscală urma a fi înregistrată în RGEFF și, dacă da, atunci ce sancțiuni riscă entitatea „X” SRL? Potrivit prevederilor art. 1181 alin. (1) și (11) din CF (în vigoare până la 31.12.2019), factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în RGEFF, în forma și în modul stabilit de SFS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condiţiile art. 98 din CF, depășește suma de 100 000 lei.

Legislația națională definește întreprinderea individuală (ÎI) drept persoană fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, nu are statut de persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.   Astfel, conform art.13 alin.(1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare juridică ÎI sau în baza patentei de întreprinzător.

Legislația în vigoare prevede expres obligația prezentării, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, beneficiarilor acestor plăţi (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art.901 şi art.91 alin.(1) din Codul fiscal) a informaţiei privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii (în continuare – Informație) (art.92 alin. (4) din CF).  

Care sunt acțiunile Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în cazul în care în cadrul controlului fiscal se depistează efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii de casă şi control (MCC), precum și fără utilizarea acesteia la efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi?

În perioada 17-23 august, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a publicat, în ediția electronică, o serie de materiale cu analiză și comentarii la modificările operate recent în legislația fiscală, prin legile: Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018),Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018)

Peste 300 de elevi și tineri s-au înscris la prima tabără de educație financiară din Republica Moldova, care a început astăzi în cadrul proiectului ”Dă sens banilor”, desfășurat de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.     În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că educația financiară este o preocupare importantă a Băncii Naționale. „Astăzi, noua realitate pe care o parcurge întreaga omenire impune o  nouă viziune asupra educației financiare, bazată pe o abordare digitală, dar care, ca și până acum, să vină din suflet și  dorința de a sprijini publicul în lumea financiar-bancară”.  

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, nu constituie obiect impozabil cu TVA.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări pentru cetățenii, care au atins vârsta de pensionare, conform legislației Republicii Moldova, dar care, în momentul de față, aflându-se peste hotare, în țările cu care Republica Moldova are semnate acorduri bilaterale în domeniul securității sociale, nu pot reveni din cauza suspendării transportului de pasageri în perioada pandemiei de COVID-19.

În conformitate cu prevederile art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenţei documentelor justificative stabilite de Guvern. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2020]

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

La 1 ianuarie curent au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ce se referă la interdicția privind utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, precum și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.   Conform art. 273 (alin.17 și 18) al Codului contravențional, încălcarea regulilor cu privire la utilizarea/comercializarea pungilor și veselei din plastic se sancționează cu amenzi de la 60 UC până la 240 UC.

Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de: