Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Regiunea de Dezvoltare Sud va beneficia, în anul 2019, de un buget de peste 38 mil. lei din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, în cadrul căreia a fost aprobat și Planul de implementare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2016-2020 pentru anul 2019.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 128 din 29 martie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului Directorului SFS nr.622/2018. În continuare vă propunem să luați cunoștință de prevederile documentului publicat. În scopul administrării eficiente şi univoce a prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal nr.1163/1997 şi în baza prevederilor art.1323 alin.(10) din Titlul V al Codului fiscal,

Agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma postului fiscal și la momentul selectării, posturile fiscale nu mai funcționează, precum și cei ai căror fondator/conducător, pe parcursul a 12 luni anterioare momentului selectării, a deținut funcții de fondator/conducător la contribuabilii care a fost inițiată procedura de insolvabilitate, pot fi obligați să utilizeze factura fiscală electronică (e-factura).   Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura)

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Odată cu aderarea RM la Tratatul Comunității Energetice Europene în anul 2010, țara noastră și-a asumat obligația de a transpune în legislația națională Directivele europene din domeniul energiei, care stabilesc inclusiv obligația statelor-membre de a asigura dreptul consumatorilor de a-și schimba furnizorii de gaze naturale sau energie electrică.

Cuantumul compensării din partea statului a consumului energiei termice în perioada rece a anului va crește de la 67% până la 80% din diferența de preț, iar volumul de energie termică pentru care se efectuează compensarea – de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator.   Astăzi, 21 ianuarie curent, Parlamentul a aprobat cu 61 de voturi în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr. 192/2021 privind compensarea diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice și a Legii nr. 190/2021 cu privire la modificarea condiției de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului. De compensațiile majorate vor beneficia circa 102 mii de familii care se încălzesc centralizat prin intermediul S.A. Termoelectrica și CET Nord.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#

28.26.19 Când apare termenul obligaţiei fiscale la procurarea bunurilor imobile de la întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate? 28.26.11 Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării plății prealabile totale sau parțiale până la data de 01.01.2020 pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității, care se livrează după 01.01.2020?

În Monitorul Oficial din 4 martie curent a fost publicată Hotărârea nr. 6/14 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare din 24 februarie 2022, prin care a fost modificată Hotărârea nr.1/1/2022 privind cuantumul taxelor și plăților pentru anul curent.   Astfel, anexa nr. 1 la aceasta este completată cu punctul 4.14, lista tranzacțiilor pentru care CNPF nu va percepe o taxă fiind suplinită cu cele efectuate conform hotărârilor Curții Europene a Dreptului Omului sau în temeiul actelor judecătorești executorii în vederea transferului valorilor mobiliare pe/din numele statului. Amintim că, anterior, erau scutite de taxe tranzacțiile de moștenire a valorilor mobiliare, cele cu valori

Dreptul la indemnizaţie se acordă soțului supraviețuitor cu domiciliul în Republica Moldova în cazul decesului soțului care a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă mai puțin de 5 ani după stabilirea dreptului la pensie. Totodată, este necesar ca soțul supraviețuitor să fi avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată. În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 712 din 27.12.2019 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea și plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți.

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.