Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică din mun. Chișinău a decis stabilirea,  pe teritoriul municipiului, a gradului de alertă ”Cod verde”. Totuși, în contextul răspândirii la nivel mondial al noilor tulpini, se mențin ca măsuri de precauție măsurile obligatorii de prevenire și control al infecției cu noul coronavirus. Astfel, rămâne obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, în transportul public, la stațiile de așteptare, la toate evenimentele publice în spațiile deschise cu aglomerații umane, în cadrul întrunirilor cu caracter unic, adunărilor în masă.  Hotărârea nr.40 din 15 iulie curent poate fi consultată aici.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Conform art.95 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 (în continuare – entități insolvabile) constituie obiect impozabil cu TVA. Subiecții impunerii sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, și procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor indicate supra (art.94 lit.e) din CF).   Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

(29.1.3.1.29) Cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic privind comisionul bancar, precum și dobînda aferentă creditului procurat de la instituția financiară (organizația de creditare nebancară sau compania de leasing) utilizat pentru procurarea mijlocului fix?

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

La Vinița (Ucraina), a avit loc ședința Grupului de lucru moldo-ucrainean în domeniul transporturilor. Evenimentul a fost organizat cu scopul îndeplinirii prevederilor stabilite în cadrul celei de-a XIV-a ședințe interguvernamentale a Comisiei mixte moldo-ucrainene cu privire la cooperarea comercial-economică. În discuție au fost puse aspectele de îmbunătățire a cadrului legal de reglementare în domeniul transportului rutier internațional și aerian, realizarea proiectului construcției podului Soroca-Iampol

Preţurile de consum în luna februarie 2020, comparativ cu luna februarie 2019, au înregistrat o tendinţă de creştere cu 6,41%. Totodată, în februarie 2019 faţă de februarie 2018 acest indicator a înregistrat o creștere ce 2,38%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Indicele preţurilor de consum în februarie 2020 faţă de ianuarie 2020 a constituit 99,98%. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii cu 0,02% a fost determinată de micşorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,44% și de micșorarea tarifelor la serviciile prestate populației cu 0,04%.

În luna septembrie 2018, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 1,9 mil. tone de mărfuri, cu 2,2% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 11,4% mai puțin în raport cu luna septembrie 2017, informează Biroul Național de Statistică. Totodată, în ianuarie-septembrie 2018, întreprinderile respective au transportat per total 13,4 mil. tone de mărfuri, mai mult cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Doar întreprinderile de transport rutier au transportat 9,6 mil. tone de mărfuri, cu 9,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.

Conform art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal (CF), sunt scutite de TVA tractoarele agricole și tehnica agricolă ce se atribuie la pozițiile tarifare stipulate în norma menționată. Am vândut combine de recoltat struguri în România, se considera livrare la cota zero sau fără TVA? Este important de menționat că, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288/2017, noțiunea de livrări impozitate la cota zero și scutirea de TVA au fost redenumite în livrări scutite de T.V.A. cu drept de deducere și respectiv scutirea de TVA fără drept de deducere.

Prin Dispoziția nr. 12 a Comisiei pentru Situații Excepționale, se autorizează cursa aeriană charter, care transportă pasageri cu cetăţenia Republicii Moldova spre Republica Moldova, operată de către compania aeriană CZECH AIRLINES, din 03 APRILIE 2020, PRAGA — CHIŞINĂU — PRAGA.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Potrivit art. 341 alin. (81) al CF, dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi calificat ca microbuz/autobuz în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, taxa se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct. 2 şi 6 din anexa nr. 1 la titlul IX al CF.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Certificatul digital COVID-19 care include certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de recuperare va putea fi descărcat, începând cu data de 15 octombrie 2021, de pe pagina www.certificate-covid.gov.md gratuit și va fi disponibil în limbile română/engleză. Modelul acestuia a fost aprobat vineri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică și va fi emis prin Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de evidență al vaccinării împotriva COVID-19”, în baza datelor prezentate de către instituțiile medico-sanitare, precizează Guvernul RM.