(5.2.7) Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar cu altă destinație decît cea agricolă, proprietate a unei persoane fizice (cetățean – rezident al Republicii Moldova) se transmite în locațiune, arendă sau folosință unei persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător?

Când trebuie de întocmit actul de achizitie a serviciilor de locațiune, dacă achitarea pentru acestea se face după termenul stabilit de părți?   Prin contractul de locaţiune, care trebuie să fie întocmit în scris, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 Cod civil CC)). Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.  

Compania rezidentă a Republicii Moldova urmează să închirieze de la persoana fizică nerezidentă un bun imobil (construcție). Apare obligația de calculare și achitare a TVA la buget pentru importul de servicii?   În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.  

  În cazul în care bunul imobiliar cu altă destinație decît cea agricolă, proprietate a unei persoane fizice (cetățean – rezident al Republicii Moldova) se transmite în locațiune, arendă sau folosință unei persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, subiectul impunerii este persoana fizică – proprietar al bunului imobiliar (art.277 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal). (Temei: scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 15/2-06/464 din 01.12.2020)

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Întreprinderea, subiect al impunerii cu TVA, desfăşoară activităţi de închiriere de bunuri de la persoane fizice – rochii de mireasă –, pe care apoi le dă în chirie altor clienţi. Plata de închiriere pentru client este, spre exemplu, de 500 lei (50% pentru proprietarul bunului + 50% comisionul întreprinderii).

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților se va ține cont numai de venitul obținut în Republica Moldova. Potrivit prevederilor art. 71 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova se consideră veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art.39-41 din Codul fiscal.

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. Cheia conformării cu standardele noi constă în faptul că firmele de audit trebuie să își efectueze propria evaluare a riscurilor, pentru a se asigura că sistemul de management al calității

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Bunul imobiliar  se afla în proprietate comună în devălmășie. De comun acord acest bun a fost împărțit în cote – părți între soți. Contractul a fost înregistrat la notar la 31 octombrie, iar la organul cadastral înregistrarea a fost efectuată la 1 noiembrie. După divizare valoarea estimată a fiecărei cote-părți este mai mica de 1,5 mil. lei.  Este obiect al impunerii cu impozitul pe avere?    În cazul în care bunurile imobiliare reglementate de Titlu VI1 din  Codul fiscal se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz, toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, conform art. 2872 alin. (3) din CF.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și compania Japan International Cooperation System (JICS) au semnat astăzi, 15 februarie 2021, un contract de consultanță pentru asistență în implementarea creditului japonez pentru modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole. Serviciile de consultanță vor fi acordate Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) cu scopul de a valorifica și implementa eficient creditul preferențial acordat de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) Guvernului Republicii Moldova în cadrul proiectului „Modernizarea mașinilor și a echipamentului agricol din Republica Moldova” (proiectul „MAME”).

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Apare obligația de a achita impozitul pe bunuri imobiliare și impozitul pe avere în cazul în care persoana deține doar dreptul de posesie asupra bunului?   După cum prevede legislația civilă a RM, posesia asupra unui bun apare în cazul exercitării voite a stăpânirii de fapt asupra acestuia, iar posesor al dreptului este persoana care a început să-l exercite ca un titular. Posesorul este prezumat proprietar al bunului până la proba contrară, cu excepția cazului  în care dreptul de proprietate se dobândeşte prin înregistrare într-un registru de publicitate. Corespunzător, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile.