Obligaţia de prezentare a dării de seamă (forma CFV) privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.     Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea formularului dării de seamă CFV, a Modului de completare și prezentare a acesteia.  

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

41.7 Are contribuabilul obligația prezentării dării de seamă privind calculul contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului în cazul lipsei tranzacțiilor ce constituie obiect al calculării contribuțiilor în perioada de raportare? 41.1 Cine sînt subiecți ai contribuțiilor obligatorii în Fondul viei și vinului conform Legii viei și vinului nr. 57/2006?

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va distribui 200 mil. lei din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) pentru compensarea parțială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor FNDAMR pentru compensarea parțială a accizelor la motorină a fost aprobat de Guvern în ședința de astăzi, 27 aprilie 2022.   Astfel, accizele la motorină vor fi compensate în mărime de 30% din cota stabilită pentru anul 2022 (894 lei per tonă), iar valoarea maximă a compensației acordate unui beneficiar nu va depăși suma de 100 mii lei anual.

Subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt stabiliți în art. 277 alin. (1) din Codul fiscal (CF), iar obiectele impunerii cu acestea - în art. 278 alin. (1) din CF. Impozitarea bunurilor imobiliare și terenurilor este reglementată de prevederile:

Fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere și care inițial doresc să cunoască toate acțiunile necesare a fi întreprinse și actele ce urmează a fi întocmite în acest sens. Cu toate acestea, aspectele juridice ce țin de lichidarea

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din țara noastră vor putea aplica la un nou instrument de finanțare – garanția de portofoliu de credite, emisă de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC). Acesta este gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În Monitorul Oficial din 20 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 79 din 31 martie 2022 prin care a fost modificată Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.  

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.