Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

„Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) are scopul de a asigura aplicarea instrumentelor electronice în procesele de administrare, monitorizare și control al vânzărilor în țara noastră”, a remarcat directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, într-un interviu acordat portalului tribuna.md realizat în legătură cu aprobarea de către Guvern, în ședința sa de săptămâna trecută, a Conceptului tehnic al sistemului nominalizat. Vitalie Coceban a precizat că Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va fi deținătorul sistemului MEV, iar CTIF are misiunea de a implementa, administra și dezvolta ulterior acest sistem. „Proiectul este o provocare majoră pentru noi, dar faptul că specialiștii noștri au competența necesară și suficientă experiență în domeniul IT mă face încrezător că vom reuși, împreună cu colegii de la SFS, să finalizăm cu succes implementarea acestui sistem”, a afirmat directorul CTIF.

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 se va desfășura cea de-a XIX-a ediție a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. În acest an la expoziție vor participa 460 de întreprinderi, dintre care circa 40 participă în premieră. Totodată, 4 companii reprezintă zona din stânga Nistrului. După cum a menționat în cadrul unei conferințe de presă președintele CCI, Sergiu Harea, participanții expoziției sunt din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari şi alte domenii.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat în Republica Moldova de PNUD, peste 100 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de suport informativ și practic pentru dezvoltarea potențialului de export. Până la momentul actual au fost desfășurate patru sesiuni. Participanții au luat cunoștință de mecanismele utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor internaționale, cele mai eficiente instrumente ce facilitează comerțul și simplifică desfășurarea procedurilor vamale, metode inovatoare de dezvoltare a

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

Cantitatea totală de energie electrică procurată pentru acoperirea necesităților Republicii Moldova în anul 2018 a constituit circa 4304 mil. kW/h, în creștere cu 145 mil. kW/h comparativ cu anul precedent. Cantitatea de energie electrică produsă de producătorii locali este de 804 mil. kW/h, restul necesităților fiind asigurate din import.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu noi rezultate în domeniul comerțului on-line, în special pe segmentul produselor de patiserie și cofetărie. Astfel, în această săptămână, inspectorii fiscali au efectuat 3 verificări la persoane care comercializează torturi și produse de patiserie, la toate trei fiind constatate abateri de la legislație. Ca rezultat al controalelor, angajații SFS au documentat cazurile pentru activitate ilicită de întreprinzător și au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de 4500 lei.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței va desfășura în semestrul III al anului curent 64 de verificări planificate, potrivit Graficului controalelor pentru anul 2019. Printre companiile ce urmează a fi supuse controalelor de către APCSP sunt: SA Combinatul de articole de carton; ÎS Fabrica de sticlă Chișinău; SRL „Artizana Grup”; SA ICAM; SRL Petrom Moldova; Î.M Piața agroalimentară din Drochia; SA Supraten etc. Domeniile de control vizează supravegherea pieței privind produsele nealimentare și conformitatea serviciilor, metrologie și siguranța ocupațională.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.