Serviciul Fiscal de Stat a identificat multiple cazuri ce vizează lipsa îndreptării veniturilor spre achitare persoanelor fizice de către agenții economici care beneficiază de promovarea produselor/serviciilor proprii, fie lipsa declarării tuturor veniturilor obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în mediul online (bloggeri, vloggeri).

Pe parcursul anului viitor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) va efectua 6.890 de controale în cele în 11 domenii de activitate,

Persoanele care intenționează să practice activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

Agentul economic ce intenționează să efectueze activitate de comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate (cod CAEM 4671).  Urmează acesta să depună notificare în comerț pentru genul dat de activitate?     Potrivit art. 290 lit. e) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, care dispun de obiecte ale impunerii. Obiect al impunerii cu taxa nominalizată sunt unitățile care, conform CAEM, corespund activităților expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul exterior (în continuare – Anexa nr.1). Calcularea taxei se efectuează de către subiecții impunerii, în funcție de baza impozabilă și de cotele stabilite de către autoritățile administrației publice locale.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Conform pct. 38 spct.3) din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118/2013, fond comercial reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă dintre costul de intrare şi valoarea justă la data tranzacţiei a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

În contextul contracarării fenomenului „muncii la negru” și minimizării practicii de achitare a salariilor „în plic”, la 30 angajatori persoane juridice și 16 angajatori persoane fizice au fost depistate 61 persoane ce activau fără forme legale de angajare. În rezultat, de către inspectorii de muncă au fost încheiate 28 procese-verbale cu privire la contravenţie față de 14 angajatori persoane fizice și 14 angajatori persoane juridice, care au fost înaintate spre examinare instanței de judecată.

În anul 2026 Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor 65 de controale planificate.

Serviciul fiscal de stat (SFS) a lansat pentru consultări publice proiectul ordinului care prevede aprobarea Formularul-tip „Registrul de evidență a procurărilor pentru persoanele fizice care desfășoară activitate independentă” (Registru), Instrucțiunea privind completarea Registrului de evidență a procurărilor pentru persoanele fizice care desfășoară activitate independent (Instrucțiune) și Formularul-tipizat „Avizul de plată a impozitului pe venit din activitatea independentă” (Aviz).

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

Pe parcursul anului viitor, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) va efectua 498 de controale de stat, potrivit Planului controalelor pentru anul 2026, aprobat prin Ordinul nr.386 din26 noiembrie curent.

Controlul de stat al întreprinderilor mici și mijlocii, pe parcursul a 3 ani de la înregistrarea de stat a acestora, poartă caracter consultativ (cu excepția infracțiunilor penale) și nu se vor solda cu sancțiuni sau măsuri restrictive, cu excepția cazurilor când în cadrul controlului se depistează indici de infracțiune sau dacă persoana supusă verificării comite aceeași încălcare gravă sau foarte gravă de două și mai multe ori.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ghidul de informare pentru persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător privind veniturile sub formă de creștere/pierdere de capital. Acest ghid oferă o prezentare generală de familiarizare privind aspectele fiscale aferent determinării creșterii/pierderii de capital pentru persoanele fizice ce nu desfășoară

ISM va efectua 1427 de controale în domeniul respectării actelor legislative și a altor acte normative în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă și alte 12 controale ce țin de respectarea cadrului normativ privind activitatea agențiilor private și a intermediarilor nelicențiați care realizează plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor RM.

Începând cu 01 aprilie 2025 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative, care stabilesc cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investiții planificate pentru realizarea contractului de PPP. S-a optat pentru selectarea obiectelor date drept nepasibile expunerii PPP, din motivul că în cazul în care acestea înregistrează profit, au o creștere economică favorabilă, deci, în condițiile unui management eficient pot fi modernizate de sine stătător, dar și pot genera venituri în bugetul de stat, managementul întreprinderii urmând să răspundă pentru eșecurile economice care puteau fi previzibile, utilizarea irațională a resurselor financiare etc.

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia

Cum poate achita persoana fizică – cetățean, care este proprietar de bunuri imobile în Republica Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, dacă nu se află în țară și nu are acces la informația din avizul de plată la impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar?