Banca Națională a Moldovei va putea acorda Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile art. 16 alin.1), 2) și 4) din Legea privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în ședința Guvernului din 18 iulie, în cadrul căreia a fost aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, este vorba despre aducerea în concordanță a legislației cu prevederile Legii cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, pentru ca BNM să poată acorda asistența necesară băncilor solvente, aceasta fiind și o condiționalitate a Fondului Monetar Internațional pentru reluarea programului de finanțare și debursarea asistenței.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

În vederea susținerii activității de întreprinzător, pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, prin Legea nr.69 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative publicată astăzi, 26 mai 2020, în MO, a fost extins mecanismul de subvenționare pentru întreprinderile şi organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic şi/sau staționare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii. În esență, mecanismul este similar celui stabilit prin Dispoziția nr. 16 a CSE din 10 aprilie 2020, cu anumite precizări noi. Amintim că, mecanismul de subvenționare este stabilit de Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020 al Ministerului Finanțelor.

Termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport introduse și declarate prin acțiune de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, care a expirat în perioada stării de urgență sau va expira în perioada stării de urgență în sănătate publică instituit prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, se prelungește până la data ridicării acesteia. Pe data de 26 mai curent, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

  În conformitate cu prevederile art.19 lit.a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20) din Codul fiscal, precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern. 

Proiectul  de lege prin care se propune susținerea deținătorilor de patentă, a căror activitate a fost sistată pe perioada stării de urgență, prin acordarea ajutorului de șomaj pe toată perioada în care aceștia nu își pot exercita activitatea a fost examinat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020. Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Veronica Dumbrăveanu, a reiterat că, prin Dispoziția nr. 25 din 5 mai 2020  a Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a decis acordarea în perioada stării de urgență a ajutorului de șomaj unic în cuantum de 2775 lei titularilor patentei de întreprinzător și persoanelor fizice care desfășoară activități conform capitolelor 102 și 103 din Titlul II al Codul fiscal, cu condiția că în luna respective aceștia nu au realizat venit asigurat.  

Întreprinderile și organizațiile necomerciale, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii, pot beneficia de mecanismul de subvenționare stabilit prin Legea nr.69  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art.II) până la 30 septembrie 2020.   Astăzi, 1 septembrie 2020, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 653 din 26 august 2020, prin care termenul de aplicare a mecanismului de subvenționare este prelungit până la sfârșitul lunii curente, documentul fiind publicat în MO nr.221-225.

Ca urmare a continuării răspândirii pe teritoriul țării noastre a infecției cu COVID-19 și a creșterii numărului total al cazurilor confirmate, Guvernul a decis în ședința de astăzi, 31 iulie 2020,  extinderea interdicției exportului de măști medicale (pozițiile tarifare 630790, 481890) până la 31 august 2020.   Interdicția a fost prelungită în scopul asigurării necesităților interne ale Republicii Moldova. În funcție de evoluția situației, Guvernul va reveni asupra perioadei de aplicare a acestei interdicții.   Reamintim că, prin Hotărârea  Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 21 din 24 iulie 2020, starea de urgență în sănătate publică a fost prelungită până la 31 august 2020.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a actualizat măsurile de susținere a comunității de afaceri și a persoanelor fizice, inclusiv angajați, în perioada stării de urgență.   Documentul reflectă informația despre măsuri, la situația din 24 iunie 2020.   Documentul poate fi vizualizat aici

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.  

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Implementarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor este în atenția Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, care a desfășurat un  șir de webinare dedicat IMM-urilor în cadrul proiectului „Consiliere juridică de urgență” organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Starea de urgență a schimbat regulile de joc, inclusiv al regimului de desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, medierea și arbitrajul au fost metodele alternative optime de soluționare a litigiilor.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

 Exportatorii care urmează să exporte pentru prima dată din Republica Moldova un produs chimic vor avea obligaţia să notifice Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, cu cel puţin 35 de zile înainte de data la care este prevăzut să aibă loc exportul produsului chimic. Ulterior, exportatorul notifică autoritatea la primul export al unui produs chimic de acest tip în fiecare an calendaristic cu cel puțin 35 de zile înainte de data exportului.   În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 505 din 15.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase.

Guvernul a aprobat ieri, 3 iunie 2020, inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.

 În legătură cu starea de urgență în sănătatea publică, unii angajați ai întreprinderii X activează după un program special care prevede exercitarea atribuțiilor de serviciu trei zile din săptămână de la distanță, adică de la domiciliul acestora sau alt loc care permite exercitarea atribuțiilor de serviciu, și două zile din săptămână de la oficiul întreprinderii. În acest context, are sau nu întreprinderea obligația de a declara ca subdiviziune la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) domiciliile angajaților sau alte locuri de unde angajații își exercită atribuțiile de serviciu?