Asociația obștească, în conformitate cu statutul sau și întru realizarea grantului primit, a organizat un șir de seminare cu participanți – persoane fizice din toată republica. Pentru participanții la seminarele se organiza cafea, prânz, cazare (în cazul în care seminarul durează mai mult de o zi), restituirea valorii biletului de transport, corespunzător bugetului aprobat în contractul de grant. Cheltuielile menționate reprezintă venituri impozabile pentru persoanele fizice-participanți?

Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal. Potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal persoană întreţinută este persoana care întruneşte următoarele cerințe: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Ministerul Finanţelor a publicat Raportul privind executarea bugetelor componente ale bugetului public național la situația din 30 iunie 2018, conform căruia în 6 luni ale anului 2018 veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 17,288 mld. lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, a fost înregistrată o creștere de 10% sau cu 1,566 mld. lei.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Specificul raportării fiscale privind impozitul pe venit al instituțiilor de învățământ şi, ca rezultat, multiplele neclarități care apar la completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) (în continuare – Declarație) de către aceste entități, este determinat de acțiunea art. 513 din Codul fiscal care prevede scutirea instituțiilor de învățământ publice, prin derogare de la art. 51, şi instituțiile de învățământ private, de impozitul pe venitul obținut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

Conform prevederilor art. 22 alin. (1) și (4) din Codul fiscal, nu se recunoaște venitul la înlocuirea proprietății cu o proprietate de același tip în cazul pierderii ei forțate. Proprietatea de înlocuire se consideră de același tip atunci cînd ea are aceleași însușiri sau este de aceeași natură ca și proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate de același nivel sau calitate).

Potrivit art. 5 pct. 361) din Codul fiscal, activitate independentă reprezintă activitatea de comerț desfăşurată de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia se obține venit.

Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nr.22 din 23.02.2018

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Opt ţări membre UE din Europa de Est au convenit să susţină o creştere a plăţilor efectuate de statele membre către următorul buget pe termen lung al blocului, pentru a ajuta la umplerea golului lăsat de contribuabilul net, Marea Britanie, după Brexit.

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Până la expirarea termenului de depunere a Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice (formularul CET15) de către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător au mai rămas 7 zile. Remintim că aveţi posibilitatea de a depune Declaraţia prin următoarele metode: 1. prezentându-vă personal la sediul SFS, în raza de deservire a căruia aveţi domiciliul sau viza de reşedinţă 2. expediind Declaraţia la Serviciul Fiscal de Stat prin scrisoare recomandată 3. prezentând Declaraţia în format electronic, utilizând semnătura electronică 4. împuternicind un reprezentant prin procură autentificată notarial.

Ținând cont de faptul că, prin modificările operate în Codul fiscal, în anul 2020 asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) au fost incluse în art.52, ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte acestea până la 25 martie 2020 pentru perioada fiscală 2019? Prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, art.52 alin.(1) din CF ce reglementează activitatea organizațiilor necomerciale a fost completat cu lit. a1) – asociaţia de coproprietari în condominiu (în vigoare din 1 ianuarie 2020), înregistrate conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000.