Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

 În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. 

Potrivit art. 5 din Legea privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale, achitarea subvenției se efectuează pentru dobânzile achitate începând cu 1 mai 2020 și până în luna decembrie 2020 inclusiv.

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de astăzi, 22 ianuarie, modificările ce au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021 în două ordine ale autorității fiscale – Ordinul nr.655/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind funcționarea posturilor fiscale și Ordinul nr.611/2015 privind aprobarea Ghidului cu privire la procedurile de sigilare și desigilare.   Ambele acte normative precizează  procedurile de activitate a posturilor fiscale, de raportare a rezultatelor funcționării acestora, monitorizarea activității entității monitorizate prin prisma posturilor fiscal (inclusive pe subdiviziuni) etc.

Compania „X” se află în proces de insolvabilitate. Pe perioada derulării procesului, administratorul insolvabilității este obligat să prezinte dările de seamă fiscale și de a ţine evidenţă contabilă. Care este procedura de acordare administratorului insolvabilității a accesului la serviciile fiscale electronice pentru depunerea dărilor de seamă fiscale?   Conform prevederilor art. 187 alin. (21) din Codul fiscal (CF), începând cu 1 ianuarie 2013, subiecții înregistrați în calitate de plătitori ai TVA prezintă darea de seamă fiscală utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma și în modul reglementat de SFS.

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin.(1) din Codul fiscal.

Agenția Guvernare Electronică a devenit deținător și posesor al Sistemului informațional de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Anterior, statutul de posesor al sistemului a fost deținut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar cel de deținător – Agenția Servicii Publice. Hotărârea Guvernului nr. 913 din 16 decembrie 2020 ce prevede modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 18 decembrie curent.   Modificările au fost operate pornind de la funcțiile de bază ale Agenției Guvernare Electronică în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.  

Entitatea „X” SRL nu a înregistrat factura fiscală RT0333212 din 30.12.2019 în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) ca urmare a modificărilor recente ale legislației. În cazul dat factura fiscală urma a fi înregistrată în RGEFF și, dacă da, atunci ce sancțiuni riscă entitatea „X” SRL? Potrivit prevederilor art. 1181 alin. (1) și (11) din CF (în vigoare până la 31.12.2019), factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în RGEFF, în forma și în modul stabilit de SFS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condiţiile art. 98 din CF, depășește suma de 100 000 lei.

Casa Naţională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii că, prin Legea nr. 224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative care a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 353-357 din 22 decembrie 2020, au fost operate modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, Anexa nr. 3 (Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu un punct cu următorul cuprins: „41) plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2”.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător

În vederea accesului pe piața muncii din Republica Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște sau echivalează acte de studii obținute în străinătate pentru cetățenii RM, precum și pentru cetățeni străini care solicită angajarea în câmpul muncii în țara noastră. În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 1702 din 26 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor obținute în străinătate. Astfel, procedura de recunoaștere și echivalare a actelor de studii și/sau ridicarea Certificatului de recunoaștere și echivalare pentru acces pe piața muncii poate fi solicitată de către titularul actului de studii, angajator sau altă persoană fizică cu procură notarială.

Conform art.102 alin.(10) lit.a) din Codul fiscal, subiectul impozabil va avea dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate când va dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.

Sistemul informațional „Cabinetul personal al contribuabililor” a fost implementat, în prim plan, pentru a asigura procesul de obținere a accesului la serviciile fiscale electronice de către contribuabili, în mod automatizat, cu excluderea deplasărilor la ghișeele de deservire ale IP CTIF și subdiviziunile SFS. Pentru accesarea sistemului, contribuabilii parcurg etapa de autentificare prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare și control MPass.   Implementarea unei metode unice de autentificare în cadrul SI de stat este reglementată de HG nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass)1.

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?