Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

În secolul XXI tehnologiile informaționale au devenit pentru fiecare cetățean un element indispensabil şi influent al vieții cotidiene. Datorită impactului pozitiv, inovațiile tehnologice devin mai eficiente, mai inteligente şi influențează benefic asupra sporirii calității vieții. Pentru a corespunde cerințelor contemporane, fiecare instituție publică, indiferent de domeniul în care activează, utilizează diferite sisteme informaționale pentru optimizarea proceselor interne şi externe, dispune de un web-site, care a devenit astăzi un mijloc accesibil de comunicare cu publicul larg, astfel instituțiile publice devin mai performante, mai transparente, mai dinamice, cinstite şi responsabile față de nevoile cetățenilor. Dorința principală, în era informației, este transformarea administrării publice multi-departamentale, multi-ierarhice şi orientate spre control în una inteligentă, orientate spre servicii şi centrată pe nevoile clientului.

Într-adevăr, deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se efectuează în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (8) din Codul Fiscal. Totodată, reieșind din dispozițiile art. 27, alin. (8), lit. a) din Codul Fiscal, se admite deducerea cheltuielilor pentru reparația proprietății dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii nu depășesc limita stabilită în art. 27 din Codul Fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate determinate la începutul perioadei fiscale. Este necesar de notat că, în cazul în care activele procurate pe parcursul perioadei de gestiune, incluse în componenţa mijloacelor fixe, sînt supuse reparaţiei, iar la începutul perioadei de gestiune baza valorică a categoriei în cauză este nulă, cheltuielile respective nu se recunosc la deducere. Venitul impozabil se va majora cu suma cheltuielilor respective și, concomitent, acestea vor fi constatate drept cheltuieli pentru recondiţionarea proprietății, fiind reflectate la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

La eveniment s-au reunit 27 de participanți din 19 administrații fiscale membre ale IOTA pentru a discuta problemele actuale legislative, organizaționale și operaționale în cadrul cooperării internaționale și interinstituționale, care împiedică administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii de a combate frauda și evaziunea fiscală în Europa, într-un mod eficace și eficient. Scopul atelierului de lucru a fost de a spori cunoștințele membrilor săi în mecanismele pentru consolidarea cooperării internaționale și inter-instituționale între administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii (administrația vamală, inspecția financiară, poliția, procuratura, etc.), în investigarea cauzelor de fraudă și evaziune fiscală la nivel înalt. Pe parcursul ședințelor delegațiile au explorat modalitățile de organizare, gestionare și îmbunătățire a colaborării nu numai între diferite țări, dar chiar mai mult între diferite instituții, agenții, organizații și administrații fiscale membre ale IOTA.

Anexa nr.1 la Ordinul IFPS nr. 1373 din 17 august 2013 I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la stimularea morală (non-financiară) a contribuabililor oneşti (în continuare — Regulament) stabileşte modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a acţiunii de stimulare cu certificate şi diplome a celor mai oneşti (credibili) contribuabili, precum şi a celor mai profesionişti contabili (ai aceloraşi contribuabili certificaţi din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat) care au asigurat un înalt grad de conformare fiscală benevolă, prin calcularea, declararea şi achitarea în cuantum integral a obligaţiilor fiscale aferente activităţii de întreprinzător, demonstrînd un nivel înalt al transparenţei evidenţei contabile a activităţii desfăşurate, conform normelor în vigoare.

”Registrul general al facturilor fiscale” – este un servicu electronic care este menit pentru organizarea evidenţei electronice a facturilor fiscale la agentul economic furnizor al bunurilor materiale şi a serviciilor. Registrul general al facturilor fiscale reprezintă o parte componentă al portalului serviciilor fiscale electronice şi are ca scop uşurarea, simplificarea, sporirea eficienţei şi rapidităţii procesului de evidenţă al facturilor fiscale ale agenţilor economici din republică. Începînd cu 1 iulie 2012, subiecţii impunerii cu T.V.A., (deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de IFS pe municipiul Chişinău, de IFS pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia) sînt obligaţi să înregistreze facturile fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în decursul zilei în care aceasta a fost eliberată. Obligativitatea se impune pentru aceştia în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100 000 lei. Cumpărătorul, la rîndul său, are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale (conform prevederilor alin. 1 şi 2 a articolului 1181 din Codul Fiscal).

În conformitate cu prevederile statuate de art. 197 alin. (1) din Codul fiscal, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului, dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte. De menţionat, că procedura privind perfectarea, emiterea şi executarea ordinului incaso este reglementată de prevederile imperative ale Hotărîrii Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la aprobarea Regulamentului privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare nr. 375 din 15 decembrie 2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/6 din 06 ianuarie 2006. Totodată, potrivit reglementărilor imperative ale art. 197 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal în decursul zilei lucrătoare în care a fost primit.

În anul 2013 obligaţiile fiscale se achită la bugetul public naţional în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 165 din 19 decembrie 2012 cu privire la Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2013 (în continuare – Modul) (Monitorul Oficial, nr. 273-279 din 28 decembrie 2012). Este de menţionat, că Ministerul Finanţelor anual elaborează şi publică în Monitorul Oficial modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional, astfel încît de la an la an modalităţile respective se deosebesc în funcţie de reglementările legilor bugetare anuale (Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea fondurilor obligatorii de asigurare medicală), precum şi în funcţie de reglementările legislaţiei în vigoare aplicabile în anul calendaristic respectiv. Prin urmare, la achitarea obligaţiilor fiscale, precum şi a altor plăţi la bugetul public naţional contribuabilii urmează să se ghideze de modul, care este în vigoare pentru anul curent.

Apare întrebarea: agenții economici sunt obligați să actualizeze datele cadastrale în scopul impozitării, dacă de la ultima actualizare au trecut mai mult de: 3 ani – pentru construcții, încăperi cu destinație comercială, încăperi de producție;5 ani – pentru alte bunuri imobile? Potrivit art. 10, alin. (1) şi (2) din legea nominalizată, agenții economici pot alege modul de apreciere a bunurilor imobile (de la valoarea estimată sau de la valoarea de bilanț) ori nu? Reieşind din cele menționate mai sus, nu este clar, rămîne în vigoare prezentarea de către agentul economic a dării de seamă BIJ 1 (în cazul lipsei valorii estimate a bunurilor), sau toți agenți economici prezintă darea de seamă BIJ10 (cu calcularea impozitului pe bunurile imobiliare din valoarea estimată a bunurilor)? Conform prevederilor Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal” (în continuare –Lege), pînă la 1 ianuarie 2014, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează potrivit prevederilor art. 4 alin.(4)-(11) și anexelor nr. 1 și nr. 2 la Lege. Prevederile Legii nu se extind asupra:

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

Întru excluderea interpretărilor ambigue a prevederilor imperative ale art. 197 din Codul fiscal, alineatul 7 de la pagina 73 din Nr. 04(8) iulie 2012 a „Monitorului fiscal FISC.md” se consideră nul.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2011. Prezenta lege se aplică întreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, societăţilor necomerciale în proces de insolvabilitate, înregistrate în Republica Moldova în condiţiile legale. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător este supus impozitării.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au fost operate unele modificări la art. 188 alin. (4) din Codul Fiscal, care au permis excluderea restricțiilor din punct de vedere al perioadelor fiscale, pentru care pot fi prezentate declarațiile fiscale corectate. De asemenea este de menționat că, potrivit art. 264 alin. (2) din Codul Fiscal, termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală, care stabilește obligaţia fiscală, conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.