Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Contractul individual de muncă, potrivit prevederilor art. 45 din Codul muncii, este înțelegerea dintre salariat şi

Autoritățile propun noi modificări la cadrul legal privind regimul străinilor în RM, proiectul de lege ce prevede intervenții în Legea nr.200/2010 urmând a fi examinat în ședința Grupului de lucru al Comisiei pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Astăzi, 29 octombrie, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului muncii (CM), aprobate prin Legea nr. 140 din 14 octombrie 2021, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, CM a fost completat cu articolul ce va reglementa regimul de muncă cu activitate redusă, potrivit căruia angajatorul poate stabili un asemenea regim, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților, în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu sau de război sau în cazul stării de urgență în sănătate publică.

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

Urmează întreprinderea să prezinte informația privind modificarea raporturilor de muncă  a salariaților săi (forma IRM19), în raport cu angajații  care lucrează prin cumul și cei ce prestează servicii în  baza contractelor civile?  În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 489/2021 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/2021) angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă pentru

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

Ținând cont de prevederile art. 116 din CM, care stabilește că toți angajatorii sunt obligați să elaboreze un program de concedii anuale plătite cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea noului an calendaristic, pentru a preveni încălcarea legislației muncii, propunem o succintă descriere a obligațiilor angajatorilor ce se referă la modul de consultare a angajaților și programarea concediilor anuale.

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

 În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (25) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2 și pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2.

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.      Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (25) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2.