Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

În perioada 5 – 15 martie 2019, inspectorii Direcţiei unităţi de comerţ, alimentaţie publică şi protecţia consumatorilor în comun cu inspectorii din patru subdiviziuni teritoriale/municipale pentru siguranța alimentelor (mun. Chişinău, mun. Orhei, r-nul Anenii-Noi, r-nul Hânceşti) au efectuat controale la 12 unităţi comerciale, inclusiv stații PECO, privind respectarea legislaţiei în vigoare (în special art. 30, lit. l) din Legea 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice). În urma controalelor efectuate s-a constatat că, în 11 unităţi din cele supuse verificărilor, au fost comercializate băuturi alcoolice după orele 22:00. De asemenea, au fost constatate şi alte încălcări:

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Conform art. 101 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 (Legea nr. 1308), în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia, în modul şi termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale. Aceasta nu poate fi mai mică decât plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin.(10), şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pământului, calculat pentru terenul cu destinaţia respectivă.

Funcţionar fiscal – în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (4) din CF, este funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Majorarea costului unităţii convenționale de la 20 de lei la 50 de lei în anul 2017 nu a avut un impact major asupra cetățenilor. Conform unor date prezentate în cadrul Ședinței Platformei de control parlamentar al securității rutiere, numărul de accidente produse nu a scăzut, acesta fiind unul din obiectivele majorării întreprinse. „Majorarea costului nu a adus beneficii din punct de vedere al numărului de accidente produse în Republica Moldova. Deși la buget a crescut suma încasată din penalități, a crescut și numărul penalităților neîncasate.

Serviciul Vamal a făcut totalurile pentru luna februarie a anului curent. Astfel, veniturile colectate de autoritate la bugetul de stat constituie 1,51 mld. lei sau cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 46 103. Totodată, în primele două luni ale acestui an, instituția a încasat la bugetul de stat 2,75 mld. lei, înregistrând o creștere cu 61,8 mil. de lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

În luna martie 2018, în temeiul art. 4 din Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost efectuat un control privind respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii la una din întreprinderile de stat pentru silvicultură, fiind depistate următoarele încălcări: — relaţiile de muncă ale unor salariați nu au fost perfectate în formă scrisă, prin încheierea contractului individual de muncă; — propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă nu a fost adusă la cunoştinţa unor salariați sub semnătură, iar în alte cazuri refuzul angajatorului de a perfecta contractul nu a fost comunicat salariaților în scris, în decurs de 5 zile lucrătoare;

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Documentul a fost elaborat în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 118 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost substituite noțiunile aferente dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor în numerar cu noțiunea echipamente de casă și de control.

Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

În competența autorităților administrației publice locale vor rămâne doar atribuțiile de colectare, de asigurare etapizată a condițiilor pentru colectare separată și de transportare a deșeurilor la nivel local, iar la nivel național în domeniul gestionării deșeurilor Guvernul va exercita competențe extinse. În ședința Executivului din 7 martie a fost aprobat proiectul hotărârii privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

Prin Legea nr.159 din 12 octombrie 2018, publicată în MO al RM nr.416-422 din 9 noiembrie 2018, în Codul contravențional (CC) au fost introduse noi proceduri care vor fi aplicate în procesul contravențional, și anume: — procedurile simplificate de constatare și examinare a contravenției: a) examinarea faptei contravenționale în baza constatărilor personale ale agentului constatator b) acordul de colaborare. — procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

În perioada septembrie-octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a continuat acţiunile de verificare ale respectării legislației fiscale de către agenții economici care practică comerțul on-line. Ca rezultat al controalelor fiscale operative efectuate (117 la număr), au fost întocmite 117 procese verbale cu privire la contravenție. Încălcările țin de desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente, dintre care 74 de cazuri vizează perioada lunii octombrie 2018, fiind aplicate sancțiuni în sumă totală de 234 mii lei: 22 mii lei — conform prevederilor Codului fiscal și 212 mii lei – conform prevederilor Codului Contravențional.