Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

De elaborarea politicii statului în domeniul bunurilor imobiliare va fi responsabilă Agenția Relații Funciare și Cadastru –

Compania efectuează lucrări de construcții conform contractelor de antrepriză. Care vor fi formulele contabile privind: - procurarea materialelor utilizate în procesul de efectuare a lucrărilor de construcții;

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

Serviciul Fiscal de Stat asigură evidența și comercializarea bunurilor confiscate în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2001.

Instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului, reprezintă scopul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 308/2017 (în continuare – Legea nr. 308/2017).

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Începând cu ziua astăzi, 17 mai, în cadrul posturilor vamale 2200 Râbnița (PVI), 2220 Rezina pod (PVIC) și 2240 Criuleni 14,18 (PVIC), de luni până vineri, în intervalul orelor 08.00-18.00, vor activa grupurile de control comun, formate din angajații Serviciului Vamal, Inspectoratului General al Poliției, Agenției Naționale Transport Auto, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Serviciului Fiscal de Stat, comunică Serviciul Vamal.   Acestea au ca scop verificarea mărfurilor clasificate la pozițiile tarifare 7201, 7202, 7204* la livrarea acestora către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova și asigurarea unui mecanism de interoperabilitate între autoritățile de supraveghere și control conform competențelor.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Decizia privind acordarea sau neacordarea ajutorului social/pentru perioada rece a anului va putea fi adoptată, în cazul cererilor depuse în perioada 3 octombrie 2022 - 31 martie 2023 inclusiv, în termen de până la 40 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii beneficiarului.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)

Aplicarea Planului de remediere în procedura contravențională reprezintă un beneficiu pentru persoana vizată, întrucât în acest caz acesteia nu i se va aplica o sancțiune contravențională, dar i se va acorda un termen pentru remedierea încălcării. Planul de remediere reprezintă o anexă la procesul-verbal cu privire la contravenție, în care agentul constatator stabilește,

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.