Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Dacă denumirea produsului fabricat coincide cu denumirea oricărei localități

Designul mărcii de acciz va fi elaborat și aprobat de Ministerul Finanțelor. În cadrul ședinței de ieri, 29 mai 2019, Guvernul a aprobat proiectul hotărârii ce concretizează autoritatea publică responsabilă de elaborarea și aprobarea designului mărcii „Timbrului de acciz”. Astfel, vor fi introduse modificări și completări în Hotărârea cu privire la marcarea producției alcoolice și în Regulamentul privind modul de procurare şi aplicare a timbrelor de acciz pe articolele din tutun.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

ACCES CPAS (sistemul prin care cetățenii își pot verifica informația ce ține de asigurările sociale) a fost îmbunătățit cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova și adaptat la noile necesități informaționale. Noua versiune a sistemului a fost lansată astăzi, 29 septembrie 2020.   Menționăm că, prima versiune a ACCES CPAS a fost lansată în anul 2010, cu suportul Programului USAID BIZTAR. Pe parcursul ultimilor ani, utilizatorii acestui sistem s-au confruntat cu anumite dificultăți de ordin tehnic la accesarea sistemului, din motivul că tehnologiile utilizate la dezvoltarea acestuia nu erau adaptate la ultimele versiuni ale web-navigatoarelor.

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Compania ,,X” a încheiat cu o persoană fizică un contract de locațiune privind închirierea unui spațiu, acesta fiind declarat са subdiviziune. Ulterior, ca urmare a apariției unui conflict între părți,  рrорriеtаrul refuză să sеmneze acordul de reziliere a contractului și nu mai comunică cu locatarul. Care este procedura de închidere a subdiviziunii, dacă nu avem acord de reziliere, ținând cont de faptul сă fizic reprezentanții companiei nu mai activează la adresa respectivă?

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

În conformitate cu art.1231 alin.(4) din Codul fiscal, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru şi fără filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi fără filtru şi se înregistrează în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1516 din 29 decembrie 2007.

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

Prin Legea nr. 97/2019 au fost operate modificări la art. 21 din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului. Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Conform noilor prevederi, începând cu 1 ianuarie 2020 se interzice orice formă de publicitate, directă sau indirectă, în favoarea produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor şi a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora (în continuare – Produse), inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice şi video, prin media electronică,

Pe parcursul anului 2019, preţurile la produsele alimentare s-au majorat în medie cu 12,4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, inflaţia la sfârşitul anului precedent a constituit 7,5%. Astfel, pe parcursul anului au crescut prețurile la cartofi cu 53,6%, fructe proaspete – cu 52,4%, ouă de găină – cu 37,3%, legume proaspete – cu 20,0%, crupe – cu 17,4%, miere de albine – cu 10,4%, pește și conserve din pește – cu 9,6%, lapte şi produse lactate – cu 7,9%, carne, preparate și conserve din carne – cu 6,6%, făină de grâu – cu 5,3%, băuturi alcoolice – cu 4,1% etc.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu: