Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 8 din 15 ianuarie 2026 cu privire la modificarea OMF nr. 9/2024 prin care au fost aprobate regulile de implementare a prețurilor de transfer, a fost publicat în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare vineri, 23 ianuarie curent.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

În temeiul Legii nr. nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), Codul fiscal (CF) este completat cu prevederi care reglementează emiterea, din 1 ianuarie anul 2025, de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a deciziilor cu privire la acordul de preț în avans,

Acordul de preț în avans, conform normelor în vigoare, se referă la decizia emisă de Serviciul Fiscal de Stat, care se emite contra cost la cererea companiilor, prin care sunt stabilite

Pe data de 21 august curent, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanțelor nr. 80/2025 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar...

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

În primele 3 luni ale anului curent au fost înregistrați 5181 șomeri noi, conform informației privind situația statistică a șomajului în 3 luni ale anului 2024, publicată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Întreprinderea vinde un bun imobil (format dintr-un etaj cu oficii), ce se dă în locațiune la o persoană juridică (înregistrată sub un singur număr cadastral). Prețul negociat include nemijlocit bunul imobil cu toate dotările ce le deține (sistem video, antiincendiar, încălzire, mobilier, condiționare, tehnicaă de uz sanitar etc.) Notarul a înregistrat în contractul de vânzare cumpărare doar imobilul.

În ianuarie-martie anul 2024, câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 13 170,3 lei, fiind în creștere cu 14,7% față de indicatorii înregistrați în primul trimestrul al anului trecut și cu 1,7% mai mic

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Astăzi, 17 noiembrie, în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut loc ședința Grupului de lucru nr. 2 „Facilitarea comerțului transfrontalier”, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri au comunicat cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, privind provocările din domeniul agriculturii.

Pe parcursul a 6 luni ale anului 2024, la BPN au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 34,70 mld lei, mai mult cu 3,61 mld lei, sau cu 11,61% față de perioada similară a anului 2023

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Terenurile proprietate publică, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, se dau în locațiune/arendă prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern, prevede proiectul completărilor la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (Legea nr.121/2007), înaintat în calitate de inițiativa legislativă și susținut de Guvern în cadrul ședinței din 24 noiembrie curent.   Modificările au fost inițiate la multiplele adresări din partea autorităților administrației publice locale (AAPL), care au solicitat suportul statului în vederea reglementării procesului de dare în locațiune a terenurilor proprietatea publică a acestor autorități.

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?