Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare alternativă a litigiilor pe cale amiabilă, în cadrul unui proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu asistenţa unui sau mai multor mediatori.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Entitatea „X” SRL a încheiat un acord de colaborare privind executarea lucrărilor de reparații a unei porțiuni de drum gratuit, cu Consiliul raional Hâncești. Entitatea a oferit gratuit materiale de construcție de producție proprie, amestec de nisip și pietriș - 1000 tone, la prețul de piață - 120 lei/tona, inclusiv TVA, valoarea contabilă a materialelor

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

 În anul 2021 persoana fizică rezidentă intenționează să-și schimbe locul permanent de trai din Republica Moldova în Canada. De asemenea, în lunile august-septembrie 2021 aceasta a înstrăinat două imobile la un preț mai mare decât au fost procurate în 2010 și,  respectiv, 2016. Un apartament a servit în calitate de locuință de bază. Ținând cont de situația expusă, când și care declarație urmează să depună persoana și este aceasta obligată să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit rezultatul de la înstrăinarea și a locuinței de bază?

Cum urmează a fi supuse impozitării plățile acordate foștilor angajați? Constituie oare aceste plăți drept bază de a calcula și reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Care sunt obligațiile fiscale în cazul în care unul din fondatorii SRL donează cota sa de participație în capitalul social celuilalt cofondator?   Apare necesitatea calculării creșterii de capital dacă are loc redistribuirea unui bun imobil – proprietate comună în devălmășie a soților?  

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Prețul achitat de operatorii de transport rutier pentru eliberarea actelor permisive de către Agenția Națională Transport Auto (ANTA) ar putea fi diminuat, ceea ce va permite reducerea costurilor operaționale ale operatorilor.   Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul de lege ce conține modificări în mai multe acte normative, acesta având drept scop susținerea activității operatorilor de transport rutier pentru depășirea situațiilor create de criza pandemică, a fluctuațiilor de pe piața carburanților și necesitatea de ocolire a teritoriului Ucrainei, care au un impact major în creșterea costurilor operaționale.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,