În prima lună a anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 5,9 mld. lei, în creștere cu 0,8 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 6,0 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 0,8 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,6 mld. lei.   Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 3,6 mld. lei, înregistrând o creștere de 0,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut,

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Către anul 2026 autoritățile preconizează punerea în aplicare a unui sistem coerent și eficient de stimulare a revenirii și facilitare a (re)integrării cetățenilor afectați de migrație, prin asigurarea întregului ciclu de politici, servicii și produse în domeniu și implementarea instrumentelor sustenabile de asistență și suport, astfel încât cel puțin 10% dintre cetățenii aflați în străinătate să exprime intenția fermă de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie (re)integrați.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național de stimulare a revenirilor și facilitare a (re)integrării cetățenilor RM implicați în procesul de migrație pentru anii 2022-2026 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică din mun. Chișinău a decis stabilirea,  pe teritoriul municipiului, a gradului de alertă ”Cod verde”. Totuși, în contextul răspândirii la nivel mondial al noilor tulpini, se mențin ca măsuri de precauție măsurile obligatorii de prevenire și control al infecției cu noul coronavirus. Astfel, rămâne obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, în transportul public, la stațiile de așteptare, la toate evenimentele publice în spațiile deschise cu aglomerații umane, în cadrul întrunirilor cu caracter unic, adunărilor în masă.  Hotărârea nr.40 din 15 iulie curent poate fi consultată aici.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Producător de date statistice oficiale poate fi orice entitate care are statut de instituție sau autoritate publică, este responsabilă de dezvoltarea și producerea de informație statistică, aceste responsabilități fiind specificate în cadrul normativ cu privire la organizarea și funcționarea acesteia și are capacitatea de a colecta, a prelucra, a sistematiza, a centraliza, a analiza, a estima și a disemina informația statistică conform principiilor fundamentale ale statisticii oficiale.   În MO din 11 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 51 din 2 februarie curent prin care a fost aprobat Regulamentul privind procedura de stabilire a producătorilor de statistici oficiale. Documentul stabilește

Din 1 iulie 2022 entitățile din toate domeniile de activitate economică şi socială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, alte persoane juridice şi fizice, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova obligatoriu vor utiliza Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova (CORM 006-2021), care va substitui Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Proiectul de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022 (nr. 204 din 6 decembrie 2021) a fost astăzi reexaminat în plenul Parlamentului și aprobat cu votul a 59 de deputați.Reamintim, documentul a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței din 6 decembrie curent, însă a fost restituit deputaților de către Președintele țării din motivul avizului negativ al Guvernului la un amendament motivat prin faptul că majorarea remunerării judecătorilor depășește cadrul de resurse disponibile, neavând acoperire financiară.

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).