SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

În temeiul prevederilor Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 22625 – 22630 care reglementează conceptul Acordului de preț în avans (în continuare – APA)

Alocația socială de stat pentru persoanele cu dizabilități ar putea fi majorată cu 40%, ceea ce înseamnă dublarea alocației stabilite în momentul de faţă pentru aceste persoane. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop sporirea gradului de protecție a beneficiarilor de alocații sociale și a nivelului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune majorarea, de la 40 la 80%, a cuantumului alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități (circa 12178 persoane) și majorarea, de la 20 la 50%, a cuantumului alocației pentru persoanele vârstnice (pentru circa 8910 persoane).

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va distribui 200 mil. lei din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) pentru compensarea parțială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor FNDAMR pentru compensarea parțială a accizelor la motorină a fost aprobat de Guvern în ședința de astăzi, 27 aprilie 2022.   Astfel, accizele la motorină vor fi compensate în mărime de 30% din cota stabilită pentru anul 2022 (894 lei per tonă), iar valoarea maximă a compensației acordate unui beneficiar nu va depăși suma de 100 mii lei anual.

Ieri, 21 decembrie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat în MO al RM Ordinul nr.144 din 9 decembrie curent, prin care a fost stabilită data de prezentare a rapoartelor financiare atât de către autoritățile publice centrale, cât și de către direcțiile financiare ale unităților administrativ-teritoriale. În continuare propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007, ORDON:

După ședința de astăzi a Comisiei pentru Situații Excepționale care a avut loc astăzi, 25 februarie,  în conferința de presă Prim-ministra RM, Natalia Gavrilița, a comunicat că, de rând cu măsurile deja întreprinse pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina, care la momentul de față depășește 12 mii persoane, CSE a adoptat un șir de decizii ce vizează toți cetățenii RM.

Prin derogare de la art. 15 din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat și al art. 6 și art. 61 din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova se stabilește că, la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova de pe teritoriul Ucrainei se autorizează trecerea frontierei de stat a cetățenilor ucraineni, prin punctele de trecere a frontierei de stat, la prezentarea a unui din actele de identitate: pentru minori – unul din următoarele acte: certificatul de naștere, actul de identitate național (buletinul/card de identitate), pașaport; pentru maturi – actul de identitate național (buletin/card de identitate) sau pașaport.

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

Statul ar putea garanta un termen de minimum cinci ani pentru primirea pensiei pentru limita de vârstă. Astfel, în cazul decesului prematur al beneficiarului de acest tip de pensie, soțul/soția supraviețuitor ar putea obține dreptul de a primi indemnizația lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă, până la expirarea perioadei de cinci ani de la data obținerii dreptului de pensie de către beneficiarul decedat. Aceste prevederi se conțin într-un proiect înregistrat în calitate de inițiativă legislativă în Parlament, comunică Președinția RM. Prin acest proiect se intenționează asigurarea echității pentru persoanele care au contribuit toată viața la bugetul de asigurări sociale de stat, dar din cauza decesului prematur nu au reușit să beneficieze de pensie nici cinci ani.

Astăzi, 18 februarie 2022, în MO a fost publicat Ordinul SFS nr. 63 din 14 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 574/2021 cu privire la aprobarea formularului şi a modului de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (GCS2021).   Astfel, autoritatea fiscală a operat modificări în lit. c) la pct. 2.2 din Anexa nr. 2  la Ordinul indicat ce țin de cuantumului maxim al salariului mediu pe zi de la 450 lei

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.