Scumpirea la combustibil aplicată de la 1 aprilie de toate benzinăriile din ţară odată cu intrarea în vigoare a accizei de 7 cenţi pe litru a urcat România în topul ţărilor din UE cu cea mai scumpă benzină, deasupra Austriei, Ungariei sau Lituaniei, potrivit calculelor ZF.

Forumul cu genericul „Sănătatea şi dezvoltarea socio-economică în Republica Moldova: de la politici la acţiuni comune” a adunat la Chişinău peste 400 de participanţi, a relatat pentru MOLDPRES Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului. Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că evenimentul are un rol important în elaborarea politicilor statului în domeniu. „Prin tot ce a făcut Guvernul în ultimii ani, am demonstrat că sănătatea este o prioritate pentru noi. Vă asigur că aşa va fi şi de acum încolo!”, a subliniat şeful Cabinetului de miniştri.

Ca rezultat al neexecutării drepturilor contractuale, Banca în conformitate cu acordul ia în posesie bunurile, care aparțin persoanelor fizice cu dreptul de înstrăinare ulterioară și le comercializează din numele persoanelor fizice persoanelor juridice. Urmează în cazul dat de aplicat prevederile art. 90 din CF privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 7%?

...soţul solicită ca să achite obligaţia respectivă în modul stabilit de legislaţie ? În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din CF, pentru perioada fiscală a anului 2014, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9 516 lei.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), a vorbit despre necesitatea reformării serviciului fiscal, ce model ar trebui preluat de Moldova în acest sens, ce accente ar trebui să fie puse în activitatea IFPS în continuare etc.

Întreprinderea din Republica Moldova a contractat un împrumut de la о instituție financiară din România. În baza contractului de împrumut, pe lîngă dobînda care urmează de a fi achitată, compania va suporta anumite cheltuieli legate de comisionul aferent împrumutului, care este legat de acceptarea cererii împrumutului și prelucrarea documentelor necesare. Rugăm să ne explicați care este tratamentul din perspectiva impozitului pe venit reținut la sursa de plată al acestor comisioane?

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Concomitent, potrivit prevederilor art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova.

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Decizia a fost propusă astăzi de Guvern, în cadrul unei runde de negocieri cu Sindicatele din domeniul educațional, la care au participat Prim-ministrul Iurie Leancă, viceprim-ministrul Tatina Potîng, viceministrul Educației, Igor Grosu, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Sergiu Sainciuc, și viceministrul Finanțelor, Lidia Carauș. De un spor salarial de 20 la sută vor beneficia profesorii și învățătorii din școli, gimnazii, licee și colegii, educatorii din grădinițe, cadrele didactice din școlile de muzică și artă și profesorii antrenori din școlile sportive. De aceeași majorare a retribuțiilor vor beneficia maiștrii-instructori din învățământul profesional, psihopedagogii, dar și părinții educatori ai caselor de tip familial.

Profesorii, educatorii, angajații muzeelor, teatrelor, caselor de cultură, personalul tehnic din grădinițe, funcționarii publici din instanțele de judeca și alte instituții bugetare urmează să primească salarii mai mari. Un proiect în acest sens a fost votat ieri, 17 iulie, de Parlament cu votul a 81 de deputați. Potrivit proiectului, majorările variază de la 20% la 38 la sută, iar în acest scop statul trebuie să aloce lunar, în plus, 130 de milioane de lei.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Economiile europeană și mondială nu și-au revenit după loviturile crizei, iar experții prezic deja noi cataclisme financiare. Comunitatea internațională a aflat, zilele trecute, rezultatele unui studiu al Băncii Mondiale care cuprinde o previziune asupra dezvoltării economiei planetei în următori ani. Concluziile la care ajung oamenii de știință și experții nu inspiră optimism.

Situaţia economiei franceze, a doua ca mărime din UE, este „catastrofală“ din cauza lipsei investiţiilor şi a şomajului ridicat, a avertizat industriaşul Pierre Gattaz, preşe­dintele Medef, cea mai mare şi mai puternică asociaţie patronală din Franţa. El i-a cerut guvernului, printr-un interviu acordat publi­ca­ţiei franceze Le Figaro, să renunţe la impozitarea cu 75% a veniturilor foarte mari, la politicile în „zigzag“ şi să adopte în schimb „turbomăsurile“ necesare readucerii economiei pe creştere.

Cele mai bine plătite locuri de muncă în România sunt în domeniile inginerie şi producţie (cu un maxim de 30.000 de euro/an), servicii bancare şi financiare (67.000 euro/an), contabilitate şi asigurări (108.000 euro/an), niveluri comparabile cu cele din Cehia, Ungaria sau Turcia.

În conformitate cu prevederile art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat.

Întru implementarea sistemului informaţional automatizat de raportare electronică „e-Raportare” în sistemul statistic naţional, Biroul Naţional de Statistică (BNS) efectuează testarea sistemului e-raportare în regim de pilotare în perioada 11-30 august 2014.

Aceasta este declaraţia Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr la întrevederea de astăzi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în cadrul Comisiei Europene şi Isabella Combez, reprezentantul Direcţiei Generale Dezvoltare și Cooperare — EuropeAid (DG DEVCO).

Codul fiscal, se atribuie oricărei persoane fizice-cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţiuni fiscale (conform prevederilor art. 162 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal).

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.