Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Potrivit art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se include impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 901 şi 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decât plățile salariale.

Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2016

În Monitorul Oficial din 3 noiembrie curent, Curtea de Conturi publică Hotărârea privind Raportul auditului performanței Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol „Filiera Vinului”.

SRL „W” acorda zilnic hrană celor 20 de angajați în sumă de 55 lei pe zi pentru perioada lunii august 2017 cu respectarea normelor existente. Totodată, entitatea nu include în venitul salariaților acordarea facilităților respective. Cât de corect procedează în acest caz angajatorul și care sunt consecințele fiscale în cazul dat atât pentru angajator, cât și pentru angajat? Facilitățile impozabile acordate de angajator includ plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plățile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane. Plățile în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăților menționate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăților aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern, fac excepție și nu reprezintă facilități acordate de angajator care urmează a fi impozitate (art. 19 lit. a) din CF).

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).

Odată cu trecerea de la regimul special de impozitare la cel standard, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).

Începând cu 1 ianuarie 2017 persoana care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției prezintă Declaraţia cu privire la impozitul pe venit potrivit formei aprobate de Ministerul Finanțelor.

Persoanele fizice-cetăţeni achită impozitul pe bunurile imobiliare integral la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii (art. 282 alin. (5) din Codul fiscal şi art.4 alin.10 al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000).

Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul Întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie.

În conformitate cu prevederile art. 369 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul unic îl reprezintă venitul din vânzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, înregistrat lunar în evidența contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condițiile legislației în vigoare.

Potrivit art. 282 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. Analogic, în aceiaşi termeni se achită şi impozitul funciar.

În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are sau nu are dreptul la acestă scutire. (art. 283 alin. (3) din Codul fiscal).

În cazul în care contribuabilul persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător înregistrează datorii aferente achitării impozitului pe venit la momentul depunerii Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15), poate fi compensată această datorie cu suma impozitului pe venit achitată în plus pentru anul precedent? Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15) precum și modul de completare a acesteia sunt reglementate prin HG nr. 834 din 1 decembrie 2015.

Serviciul Fiscal de Stat, își exprimă scuzele în legătură cu eroarea înregistrată în sistemul de evidență a plăților fiscale, în rezultatul cărora în contul persoanelor fizice (cetățeni), pentru neachitarea impozitului pe bunurile imobiliare în termen de până la data de 15 august, nejustificat s-a înregistrat penalitate.

SRL „W” acorda zilnic hrană celor 20 de angajaţi în sumă de 55 lei pe zi pentru perioada lunii august 2017 cu respectarea normelor existente. Totodată, entitatea nu include în venitul salariaților acordarea facilităților respective. Cât de corect procedează în acest caz angajatorul și care sunt consecințele fiscale în cazul dat atât pentru angajator, cât și pentru angajat?

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

В соответствии с положениями ст. 16 НК, налогоплательщик имеет право на зачет суммы подоходного налога, удержанной и/или предварительно уплаченной согласно положениям нижеследующих глав НК:

Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.

Asociația obștească cu prilejul sărbătorii oficiale are intenția să acorde ajutoare materiale persoanelor fizice atât din cadrul asociației cât și persoanelor terțe. Care este regimul fiscal ce urmează să fie aplicat de către asociație aferent plăților îndreptate spre achitare persoanelor fizice? Care sunt consecințele pentru asociația obștească în cazul nerespectării unei din cerințele din art. 52 alin. (2) din CF?