Care este modalitatea de impozitare în cazul donației de mijloace bănești între persoane fizice? Potrivit art.1198 alin.(1) din Codul civil (în continuare – CC), prin donație se subînțelege că o parte (donator)

Pe parcursul anului 2023, persoana fizică cetățean al RM ”X” a donat un apartament în folosul persoanei ”Y” cu care se află în relație de concubinaj.

În conformitate cu definiția sintagmei „demurrage”, aceasta reprezintă o taxă percepută de linia maritimă pentru neîncărcarea/încărcarea navei până la o dată specificată în contract. Noțiunea este aplicată și în cazul transportului cu containere, având semnificația de utilizare în exces (cu depășirea termenului prevăzut de contract) a unui container închiriat, plata acestuia fiind inclusă în calculul chiriei containerului respectiv. În funcție de situația aplicării taxei demurrage, regimul TVA este diferit, iar în continuare vom preciza diferența.

Ținând cont de faptul că termenul-limită de prezentare de către subiecții furnizori ai informației ce urmează a fi prezentate din surse indirecte expiră pe data de 25 februarie, venim cu unele precizări solicitate de subiecții vizați.   Modul de prezentare şi structura informaţiei   Modul, structura și termenele de prezentare a informațiilor ce urmează a fi prezentate în mod obligatoriu Serviciului Fiscal de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal sunt stabilite prin Ordinul SFS nr. 427/2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare

Serviciul Fiscal de Stat pune la dispoziția contribuabililor mai multe modalități de comunicare, pentru eficientizarea interacțiunii cu funcționarii fiscali și facilitarea onorării obligațiilor de ordin fiscal de către cetățeni. Canalele de comunicare utilizate de către autoritatea fiscală națională sunt: pagina-web www.sfs.md, paginile autorității de pe rețelele de socializare, poșta electronică, telefon, scrisori, mass-media. Datele de contact a subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat pot fi găsite aici.

În Monitorul Oficial din 20 august curent a fost publicat Ordinul nr. 176 din 12 august curent al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la aprobarea Standardelor ocupaționale pentru unele ocupații. Astfel, prin acest Ordin au fost aprobate standardele ocupaționale pentru: Operator la linia automată de obținere a produselor lactate; Tehnician-tehnolog (în tehnologia produselor cosmetice și medicale) Tehnician-energetician/electrician (în electrificarea agriculturii)

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat reprezintă o modalitate de comunicare directă și operativă cu beneficiarii principali ai serviciilor autorității fiscale. Linia telefonică gratuită (0 8000 1525) permite eliminarea neclarităților privind determinarea specialistului necesar și numărul potrivit pentru a-l contacta. Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2021, de către operatorii Centrului unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat au fost recepționate 131 399 apeluri de la contribuabili. Informația detaliată se prezintă conform tabelului.

Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

Din 17 octombrie 2018 – data lansării Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al Achizițiilor Publice (MTender) la scară națională și până în prezent, au fost anunțate 120 de licitații prin intermediul acestui sistem, care includ achiziții de peste 100 mil. lei. Informația a fost oferită de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate cu ocazia desfășurării atelierului regional privind achizițiile publice pentru țările din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Caucaz. Menționăm că, în perioada 23-25 octombrie, Ministerul Finanțelor al RM și Secretariatul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în cooperare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) organizează un atelier de lucru regional

La situația din 1 martie 2021, doar 17,9 mii subiecți ai declarării de avere și interese personale (inclusiv la angajare, eliberare din funcție sau repetitive) din numărul total de circa 60 de mii au depus declarația. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) reamintește termenul-limită de depunere a acesteia expiră pe data de 31 martie și, pentru a evita suprasolicitarea sistemului în ultimele zile de depunere, atenționează toți funcționarii publici și persoanele cu funcție de demnitate publică să se responsabilizeze.     Totodată, autoritatea solicită conducătorilor instituțiilor publice să acorde angajaților săi informațiile privind veniturile salariale din anul precedent.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Pe parcursul anul precedent, Agenția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței (APCSP) a înregistrat și examinat 1400 petiții, dintre care 1126 au parvenit direct de la consumatori; 274 au fost remise de alte autorități; 307 – readresate altor autorități pentru soluționare conform competențelor, alte 1043 au fost examinate din oficiu, fiind transmis răspuns petiționarului, iar 50 au fost examinate prin control inopinat, se spune în Raportul privind activitatea de protecție a consumatorilor pentru anul 2020 recent publicat de autoritate.   În document este menționat că pe cale amiabilă au fost soluționate 121 petiții, în care agenții economici au reparat prejudiciul cauzat consumatorului, inclusiv restituind contravaloarea produselor neconforme.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Condiţiile de muncă ale salariaţilor detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RM sunt stabilite conform normelor dreptului muncii şi altor acte normative ce reglementează serviciul diplomatic. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la garanţiile acordate salariaților din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale RM.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).